România este unul dintre cei mai mari producători de vinuri din lume, cu o producţie declarată, în 2003, de aproape 545.000 de tone. În ultimii ani, ţara noastră a atras mulţi oameni de afaceri şi cumpărători, datorită preţurilor accesibile atât la viţa de vie, cât şi la vinuri, comparativ cu alte state europene, precum Franţa, Germania, sau Italia. Producătorii români spun că vinurile noastre sunt de calitate şi pot concura cu succes pe piaţa europeană şi nu numai.
Reporter: Florentina Varga – Măsura de restructurare sau reconversie a plantaţiilor viticole a avut cel mai mare impact asupra sectorului vitivinicol, apreciază producătorii în domeniu. Datorită accesării acestei măsuri, producătorii din România au reuşit să-şi restructureze sau modernizeze suprafeţe cu viţă de vie care să corespundă cerinţelor actuale ale pieţei, fie că vorbim de Fetească Regală, Merlot sau Fetească Albă, primele trei soiuri nobile de struguri pentru vin, preţul delimitează calitatea vinurilor – aşa cum apreciează şi Traian Petre, inspector de specialitate în cadrul Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitvinicole Iaşi.
Traian Petre: Criza financiară nu a trecut, pentru marea majoritatea a consumatorului. Producătorii au început să se reorienteze. Bine, ce este premium e premium, ce este superpremium e superpremium, dar „locomotiva” în vânzări sunt vinurile cu preţ onest faţă de cumpărător, produs cât se poate de înalt calitativ la un preţ rezonabil. S-au făcut, într-adevăr, importuri foarte mari, din Spania, din Chile, în general direcţionate pe vinuri de masă.
Reporter: Nu există niciun fel de diferenţă între consumatorul de vin din România şi cel din ţările europene – apreciază Cătălin Păduraru, degustător şi critic de vinuri, care afirmă că îmbinarea între turism şi vin, adică enoturismul, ar putea fi şansa pentru producătorii români, la concurenţă cu restul ţărilor balcanice.
Cătălin Păduraru: În România, 85% din ceea ce se produce aici se absoarbe pe piaţă, drept care pentru producătorii români este o piaţă confortabilă, şi de aceea ne lipseşte vocaţia de exportator. Adăugăm faptul că nu avem brand de ţară, adăugăm faptul că nu avem programe pe termen lung, asocierile care se fac vizavi de România nu sunt de cele mai multe ori favorabile şi, în termeni economici, producătorii din România întră într-o concurenţă suplimentară şi cu produse din Republica Moldova, dar acelaşi lucru se întâmplă cu tot ceea ce înseamnă vin din spaţiul Uniunii Europene, ca să nu mai spun din lumea nouă, care are o altă logică comercială, bazată pe nişte randamente foarte mari, ceea ce duce la preţuri mici. Dacă ne gândim şi comparăm cu piaţa Bulgariei, piaţa Ungariei, piaţa Moldovei, unde doar produsul de acolo există, în România chiar arată ca piaţă, arată foarte-foarte satisfăcător. Trebuie să fim puţin mai liberi şi să înţelegem cu toţii că enoturismul poate fi turism de familie şi aduce foarte mulţi bani şi este o nişă neacoperită, nici măcar în Europa, nici măcar în zonele foarte dezvoltate – sunt câteva exemple, în Italia, Franţa, dar cumva bazate pe valoarea istorică sau culturală a ţărilor respective. Atâta vreme cât noi nu facem aceşti paşi, s-ar putea să constatăm că o să fim devansaţi de ţări ca Macedonia, Croaţia, tări care au luat în serios această opţiune.
Reporter: Cu toate acestea, vinurile româneşti obţin medalii la concursurile de vinuri din lume. Un exemplu concludent ar fi cele şase medalii primite la concursul mondial de la Bruxelles.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI
