O zonă, două crize de amploare. Cam aşa ar putea fi descrisă pe scurt situaţia din Siria. Pe de o parte, criza refugiaţilor care sperie Europa prin numărul mare de imigranţi care îi trec pragul, pe de altă parte războiul care a făcut sute de mii de victime şi în loc să dea semne că s-ar apropia de sfârşit, devine şi mai complicat prin implicarea tot mai multor actori globali cu scopuri de multe ori contradictorii. The Guardian confirmă această tendinţă notând că NATO „este gata să trimită trupe în Turcia pentru a-şi apăra flancul stâng în faţa ameninţărilor”, după cum a anunţat secretarul general al Alianţei în urma încălcărilor spaţiului aerian turcesc de către avioane ruseşti implicate în operaţiuni în Siria. „NATO este pregătită şi capabilă să îşi apere toţi aliaţii, inclusiv Turcia, în faţa oricărei ameninţări”, a adăugat Jens Stoltenberg înaintea reuniunii de la Bruxelles a miniştrilor Apărării din statele NATO, după cum precizează Financial Times. Publicaţia comentează că agenda reuniunii este dominată – cităm – „de intervenţia dramatică a Rusiei în îndelungatul război civil din Siria”. În urma repetatelor încălcări ale spaţiului aerian turcesc, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a avertizat că „vom face tot ce este nevoie” şi a arătat că administraţia de la Ankara este pregătită inclusiv să restrângă relaţiile economice cu Rusia. Într-o declaraţie citată de ziarul turcesc Sabah, preşedintele Erdogan a atras atenţia că „noi suntem principalul consumator de gaze naturale ruseşti. Dacă este nevoie, Turcia îşi poate asigura gazele din alte locuri”. Un semnal de alarmă a fost tras şi de administraţia Statelor Unite, care a anunţat că aeronave americane au fost nevoite să îşi schimbe cursul pentru a evita coliziunea cu avioane ruseşti. Publicaţia The Hill precizează că avioanele celor două ţări au trecut la o distanţă de doar 30 de kilometri.
După cum observă The New York Times, alarmate de viteza şi amploarea intervenţiei Rusiei în Siria, oficialităţile occidentale au anunţat ieri că au intensificat exerciţiile militare şi prezenţa logistică în Europa Estică şi Centrală iar secretarul general al NATO a anunţat că „implementăm cea mai mare întărire a apărării noastre colective, de la sfârşitul Războiului Rece încoace”. În replică, Rusia a avertizat că extinderea prezenţei militare NATO în apropiere de graniţele sale este regretabilă și va genera măsuri de răspuns. Potrivit TASS, purtătorul de cuvânt al președintelui rus a declarat – cităm – că NATO „îşi camuflează planul de extindere spre graniţele Rusiei” printr-un „fals pretext despre o amenințare imaginară” care ar proveni din partea Moscovei.
Aflată în raport de cauzalitate directă cu războiul din Siria, criza refugiaţilor atinge cote care alarmează Europa şi o obligă la noi măsuri. Publicaţia belgiană L’Avenir punctează în ediţia online că ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve, a propus, în timpul Consiliului pentru Justiţie şi Afaceri Interne de la Luxembourg, crearea unui corp de protecţie a frontierelor europene care ar urma să fie desfăşurat în zonele supuse unei puternice presiuni migratorii. Pe de altă parte, ministrul luxemburghez de Externe confirmă informaţiile vehiculate în presă de câteva zile privind planul Bruxelles-ului de a reduce numărul refugiaţilor economici sosiţi din spaţiul extra-comunitar. Sputnik News transmite că sute de mii de persoane aflate în această situaţie ar urma să fie deportate în următoarele luni şi reia afirmaţiile lui Jean Asselborn, care anunţă că Uniunea Europeană va dezvolta în scurt timp cadrul legal care să permită această mişcare. Iar din The Washington Post aflăm că forurile comunitare au decis deblocarea unei sume de 400 de milioane de euro pentru gestionarea crizei refugiaţilor. Cea mai mare parte a sumei, aproximativ 300 de milioane de euro, va fi utilizată pentru ajutorarea refugiaţilor sirieni din state non-UE precum Turcia, Liban şi Iordania.
Pare oarecum rupt de realitatea atât de ancorată în violenţă şi războaie însă o lume întreagă aşteaptă să afle în scurt timp numele câştigătorului premiului Nobel pentru Pace. Până atunci, amintim că prestigioasa distincţie în domeniul literaturii i-a revenit scriitoarei şi jurnalistei belaruse Svetlana Aleksievici pentru o operă inspirată din „suferinţele şi curajul epocii noastre”, după cum a motivat Academia suedeză, care a oferit premiul. „O operă emoţionantă care dă glas supravieţuitorilor conflictelor şi dezastrelor din fosta Uniune Sovietică şi pune în lumină vieţile persoanelor pe care autoarea le-a cunoscut de la Cernobîl până la Kabul”, este caracterizarea făcută pe scurt de publicaţia The Guardian.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
