După mai bine de un an de la tragedia cursei MH17 a companiei Malaysia Airlines doborâte în estul Ucrainei, presa internaţională scrie că a fost publicat raportul final privind tragicul eveniment. Documentul comisiei olandeze de anchetă precizează că avionul a fost doborât de „o rachetă sol-aer de fabricație rusească” de tip BUK, scrie El Mundo, care comentează că datele finale ale raportului ar putea genera tensiuni între Occident şi Moscova. Publicaţia arată că, în lumina ultimelor rezultate, „Ucraina şi SUA dau vina pe separatişti, acuzaţii pe care Moscova le respinge cu severitate, în timp ce susţine, la rândul său, că vina aparţine armatei de la Kiev”. Potrivit Ukrainska Pravda, raportul respinge afirmaţiile Moscovei că aeronava a fost lovită de o rachetă lansată de forţele ucrainene. În timp ce premierul ucrainean susţine că serviciile speciale ruseşti au fost implicate în doborârea avionului, Moscova dezminte acuzaţiile aduse şi contestă rezultatele raportului. Documentul privind catastrofa aviatică a cursei MH17 în Ucraina „are un caracter tendențios”, a declarat adjunctul ministrului de externe al Rusiei, Serghei Riabkov, citat de Interfax.
Criza refugiaţilor continuă să se afle în atenţia responsabililor europeni şi a presei internaţionale. Agenţia europeană însărcinată cu protecţia frontierelor Uniunii, FRONTEX, a anunţat că peste 710.000 de imigranţi au pătruns pe teritoriul UE în 2015. Publicaţia franceză La Nouvelle Republique notează că, în apropierea Consiliului European din 15 şi 16 octombrie, „FRONTEX pledează pentru întărirea cooperării în cadrul Uniunii Europene, pentru că statele membre trebuie să înţeleagă că, decât să trimită sute de poliţişti la graniţele naţionale, ar fi mai util să îi desfăşoare la frontiera exterioară”. Apelul pare a trece neobservat de Germania fiindcă Der Spiegel notează în ediţia online că Berlinul a informat Comisia Europeană că va extinde controalele la frontierele sale până la 1 noiembrie, în scopul de a „menține securitatea și ordinea” în fața unui „imens aflux, scăpat de sub control, aproape permanent, de refugiaţi din țări terțe”.
În Siria, pe lângă intensificarea bombardamentelor ruseşti, asistăm la un schimb de replici tot mai dur între două dintre principalele părţi implicate, SUA şi Rusia. Ministerul rus al Apărării anunţă 84 de bombardamente a unor „ţinte teroriste” în ultimele 24 de ore, iar Ministerul de Externe cere Statelor Unite date clare privind opoziţia moderată. Potrivit RIA Novosti, ministrul Serghei Lavrov susţine că în rândurile Forțelor Democratice Siriene există grupări teroriste. Pe de altă parte, preşedintele Vladimir Putin consideră că Statele Unite şi coaliţia internaţională „nu înţeleg prea bine” situaţia din Siria, de aceea operaţiunile aeriene nu au rezultatele scontate, transmite TASS. După ce două obuze de mortieră au atins ambasada Rusiei din Damasc, diplomaţia de la Moscova a acuzat un act terorist comis pentru a-i intimida pe cei care luptă împotriva terorismului internațional, după cum precizează Russia Today. The New York Times comentează însă că insurgenţii sirieni din suburbiile Damascului bombardează periodic centrul controlat de guvern şi că în trecut au mai fost situaţii când proiectilele aproape au lovit ambasada. La pol opus faţă de coaliţia internaţională în privinţa menţinerii la putere a preşedintelui Assad, Rusia îşi caută susţinători în zonă, după cum remarcă El Mundo. Sub titlul „Putin se poartă cu mănuşi în faţa Arabiei Saudite”, publicaţia spaniolă notează – cităm – că „Pumnul de oţel rusesc a permis armatei preşedintelui sirian Bashar Al Assad să realizeze notabile progrese în lupta împotriva rebelilor. Însă, zilele acestea, Moscova îşi pune mănuşile pentru a încerca să câştige de partea sa Arabia Saudită, un actor principal în conflictul sirian, dar ale cărui abordări sunt opuse celor ale Kremlinului”.
Rămânem în zonă şi aflăm că între kurzii din Irak izbucnesc lupte, odată cu creşterea puterii lor, după cum precizează The New York Times. Publicaţia comentează că în ultimele luni, regiunea kurdă din nordul Irakului a obţinut o independenţă politică şi economică fără precedent, dar acum unitatea regiunii pare în pragul colapsului din cauza luptelor interne între diferite facţiuni.
În presa internaţională continuă să răsune ecouri ale atentatului produs sâmbătă în Turcia, soldat cu peste 100 de morţi. Diario de Noticias comentează că gruparea Statul Islamic doreşte „să provoace implozia fragilului eşichier politic turc, incitând guvernul împotriva PKK, a HDP şi vice-versa”. Iar ziarul turcesc Sabah spune că autorităţile au întocmit o listă cu 21 de potenţiali atacatori sinucigaşi din Turcia, plecaţi în Siria, o parte din ei întorcându-se în ţară în ultimele luni.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
