În continuare preocupată de multiplele conflicte din Orientul Mijlociu, de criza refugiaţilor din Europa şi de relaţiile tensionate dintre Rusia şi Occident, presa internaţională inserează şi câteva articole despre România. „Klaus Iohannis a criticat declaraţiile recente ale preşedintelui Comisiei Europene, pe tema politicii blocului comunitar faţă de Rusia”, relatează cotidianul polonez Rzeczpospolita, punctând că „Juncker este adeptul destinderii în relaţiile cu Moscova”. Acelaşi ziar de la Varşovia evidenţiază că, în timp ce „majoritatea statelor din Uniunea Europeană nu şi-au declarat contribuţia la fondul de sprijin pentru migranţii din afara spaţiului comunitar” şi nici „nu contribuie cu personal specializat la protejarea graniţelor Uniunii”, România se numără printre ţările care îşi îndeplineşte aceste obligaţii. În indicele percepţiei corupţiei pentru anul 2014, prezentat de publicaţia bulgară Mediapool, România se clasifică pe acelaşi loc 69, alături de Bulgaria, Italia, Grecia şi Brazilia. Interesant este că deşi „în România de vreo 10 ani funcţionează o procuratură independentă care acţionează în lupta împotriva corupţiei şi se dau mai multe sentinţe de condamnare, percepţia românilor despre corupţie este asemănătoare cu cea a bulgarilor”, comentează Mediapool. „Incertitudinile politice din România au pus sub semnul întrebării acordarea unei noi linii de credit de către FMI”, constată New York Times, într-un articol despre provocările cu care se confruntă Europa Centrală. Iar Le Figaro informează că în sectorul românesc al Mării Negre a fost identificat „un important zăcământ de gaz”, care ar putea depăşi 30 de miliarde de metri cubi. „România dispune de rezerve cunoscute estimate la aproximativ 110 miliarde de metri cubi de gaz, din care extrage în medie 11 miliarde de metri cubi anual”, notează cotidianul francez. De dincolo de Canalul Mânecii, Financial Times scrie că „petrolul este aurul negru care finanţează steagul cernit al ISIS, alimentând maşina de război a jihadiştilor fanatici şi furnizându-le electricitate”. Iar „cea mai mare parte a petrolului controlat de Statul Islamic se află în estul Siriei” şi „chiar dacă ISIS nu poate exporta, are o uriaşă piaţă captivă în Siria şi în Irak”, remarcă ziarul londonez. De altfel, petrolul clatină echilibre şi în alte zone. După cum informează cotidianul varşovian Rzeczpospolita, Arabia Saudită „intră pentru prima dată pe piaţa carburanţilor din Polonia”, iar „ruşii pierd poziţia dominantă din Europa Centrală şi de Est, din cauza importului de petrol mai ieftin din Orientul Mijlociu”, căci „de curând Ungaria a început să importe petrol din Kurdistanul irakian”. Pe de altă parte, concernul german E.ON a vândut zăcământul de gaz din Norvegia firmei oligarhului rus Mihail Fridman, relatează publicaţia rusă Vedomosti. Iar „după această tranzacţie ruşii devin noii parteneri ai concernului polonez din Norvegia”, relevă Gazeta Wyborcza. Totuşi, „Rusia pierde speranţa unei reveniri a preţului petrolului”, titrează The Telegraph. „Krelinul a lansat o schimbare radicală a strategiei economice, raţionalizând fondurile pentru industria cândva sacrosanctă a petrolului şi gazelor şi bazându-se în schimb pe redresarea producţiei industriale şi a agriculturii, impulsionate de rubla care a atins cote mult mai atractive”, detaliază cotidianul de pe malul Tamisei. Iar presa rusă ia pulsul opiniei publice interne, care în proporţie de 75% cataloghează ţările din Occident drept adversare ale Federaţiei Ruse. În acelaşi timp, „71% din ruşi apreciază că Statele Unite joacă un rol în general negativ în lumea contemporană, iar 46% cred că democraţia occidentală nu i se potriveşte Rusiei şi chiar ar fi dăunătoare”, consemnează Interfax.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
