Prima expediție științifică arctică care a folosit TRANSDISCIPLINARITATEA ca filozofie de bază a explorărilor și cercetărilor efectuate, s-a încheiat cu succes, iar cei patru membri Stelian Grigore, Ioan Balmuș, Veron Toma și Arthur Dăscălescu au revenit în România săptămâna trecută.
Cele mai importante realizări ale expediției sunt: stabilirea unor contacte interumane și instituționale cu ceilalți exploratori și cercetători întâlniți în Svalbard, precum și proiectele de colaborare programate împreună pentru perioada 2016-2020.
Exploratorii români au făcut două descoperiri de excepție în domeniul speologiei, mai ales datorită folosirii MODELĂRII SPEOGENETICE TRANSDISCIPLINARE, elaborată de conducătorul expediției încă de acum 20 de ani, metodă aplicată cu deosebite rezultate asupra carstului românesc în ultimii ani.
Beneficiind de moștenirea Emil Racoviță și de bazele filozofice ale academicianului Basarab Nicolescu, exploratorii români i-au impresionat prin viziunea lor inedită asupra cercetării arctice pe colegii lor norvegieni, francezi, polonezi și ruși cu care au avut contacte directe.
I.Observații generale ale expediției
1. Expediția științifică românească SVALBARD-CRIOSFERA 2015 s-a desfășurat în perioada 24 sept – 06 oct 2015 fără nici o sincopă organizatorică atingându-și toate obiectivele inițiale propuse.
2. Din acest moment trebuie să privim Arhipelagul Svalbard în virtutea Tratatului Svalbard din 1920 la care România este parte semnatară alături de celelalte 39 de țări, ca pe o bucată de pământ românesc de care să avem grijă și mai ales în care să investim pentru viitor.
3. Proiectele concrete de explorare și cercetare trebuie să conțină obligatoriu studii comparative Romania-Svalbard pentru că aparentul decalaj spațio-temporal este în realitate benefic și va oferi o pleiadă de răspunsuri fabuloase privind trecutul, dar mai ales viitorul României.
4. Este obligatoriu necesară atragerea în acest demers a societății civile și a mediul de afaceri privat care poate investi profitabil chiar pe termen scurt în Svalbard, aceasta fiind marea deosebire față de Tratatul Antarctic.
5. Atragerea instituțiilor de cercetare prestigioase din România în studiul și determinarea probelor aduse de exploratori din Svalbard.
II. Rezultatele concrete ale expediției
1. Cercetările speologice au avut ca rezultat descoperirea unui nou tip genetic de peșteră cantonată într-un nou tip de substart MORENAFROST, precum și descooperirea prin modelare transdisciplinară a unui areal carstic cantonat în calcare cambriene (cele mai vechi din lume).
2. Cercetările geologice au avut ca rezultat colectarea a aproape 100 de eșantioane de roci, minerale și fosile comune sau inedite.
3. S-au cules toate datele de climatologie necesare proiectului de amplasare a unui telescop robotic polar de producție românească în Svalbard găsindu-se și un amplasament adecvat.
4. S-au efectuat studii transdisciplinare asupra ghețarilor LARSBREEN și LONGYEARBREEN aflați în stadiu avansat de topire.
5. S-au descoperit și prelevat probe din crioconite pentru prima dată în cercetarea românească, precum și eșantioane cu tardigrade arctice.
III. Lista proiectelor demarabile în anul 2016
1. Studiu comparativ al Lacului Antropic Văcărești și al Lacului Antropic Isdammen, ambele cu o suprafață de 186 ha.
2. Studiul comparativ al zonei carstice Mangalia cu zona Carstică Hilmarfjellet.
3. Studiul comparativ al Oligecenului din Semifereastra Bistriței și al Oligocenului din Adventdalen.
4. Studiul comparativ al ghețarilor Longyearbreen și Larsbreen cu depozitele criosferice permanente cantonate în Avenele Platformei Borăscu din Carpații Meridionali.
5. Organizarea primei expediții arctice cultural-științifice în mai 2016.
Primele note preliminare și comunicări științifice referitoare la rezultatele expediției vor fi prezentate în premieră la Simpozionul Național Criosfera 2015 care va avea loc la Piatra Neamț în perioada 28 – 30 Noiembrie 2015.
