Parlamentul german a aprobat, astăzi, o controversată lege privind păstrarea datelor utilizatorilor de telefonie mobilă şi internet pentru utilizarea lor în lupta antiteroristă. Aceasta apare în plin scandal în care Serviciul German de Informaţii Externe, BND, este acuzat că a spionat din proprie iniţiativă mai multe ţări partenere, între care Franţa şi Statele Unite, interceptându-le comunicaţiile.
Reporter: Luminiţa Apostol: Legea revizuită referitoare la stocarea datelor utilizatorilor de internet şi telefonie mobilă a trecut în camera inferioară a parlamentului de la Berlin cu largă majoritate, 404 voturi pentru şi 148 împotrivă. Majoritatea asigurată de partidele coaliţiei de guvernare, cel creştin-democrat al cancelarului Angela Merkel şi aliatul său social-democrat. Deşi guvernul susţine că faţă de versiunea anterioară respinsă de Curtea Constituţională au fost făcute suficiente modificări, partidele de opoziţie şi organizaţiile care susţin protecţia datelor personale spun că noua lege este anticostituţională şi că milioane de cetăţeni germani vor fi supravegheaţi. Autorităţile argumentează însă că legea este un instrument necesar în lupta împotriva terorismului. Pe baza ei companiile de telefonie mobilă şi de internet vor stoca datele personale, iar cei care anchetează anumite cazuri vor trebui să ceară un mandat de la judecator pentru a avea acces la aceste date. Potrivit paginii de internet a postului Deutsche Welle, vechea lege prevedea că datele pot fi păstrate şase luni, în timp ce în noua lege termenul este de două luni şi jumătate. De asemenea, informaţiile păstrate de companiile de telefonie mobilă şi internet sunt limitate la numerele de telefon apelate, durata convorbirilor, conţinutul mesajelor scrise şi adresele de internet ale calculatoarelor.
Aprobarea legii în parlamentul german coincide cu un nou scandal al interceptării comunicaţiilor de către serviciul de sionaj externe BND. Televiziunea publică ARD, radioul public şi ediţia online a revistei Der Spiegel au dezvăluit că serviciul de spionaj extern ar fi interceptat comunicaţiile mai multor ambasade şi instituţii ale unor ţări europene şi aliate, în special Franţa şi SUA, fără ca acest lucru să intre în atribuţiile sale. Radioul public german a mai precizat că activităţile serviciului german de Spionaj au vizat inclusiv instalaţii militare americane şi pe secretarul de stat american. Potrivit relatărilor, interceptarea comunicaţiilor a durat mai mulţi ani şi s-a încheiat în toamna anului 2013. În tot acest timp, BND a folosit criterii de selecţie, cuvinte cheie, nume, numere de telefon sau adrese de internet care îi fuseseră furnizate anterior de Agenţia Naţională de Securitate din SUA, pentru care spionase Franţa şi Comisia Europeană, însă dezvăluirile arată faptul că BND a folosit şi criterii de selecţie proprii pentru a realiza interceptările. Relatările de presă se bazează pe discuţiile care au avut loc în urmă cu două zile în Comisia parlamentară de control a serviciilor de informaţii, în timpul unei şedinţe secrete.
În 2013, când a izbucnit scandalul interceptărilor realizate de Agenţia de Securitate Naţională a SUA, care dezvăluia că inclusiv telefonul cancelarului german Angela Merkel fusese urmărit, aceasta a spus că între prieteni aşa ceva nu se face. Acum, comentatorii spun că noul scandal este jenant pentru cancelarul Merkel, iar pentru serviciul german de spionaj va însemna o nouă deteriorare a credibilităţii sale în rândul publicului german, la puţin timp după revelaţiile privind ajutorul dat Agenţiei Americane de Securitate Naţională.
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 16 octombrie
