La Bruxelles, în cadrul reuniunii Consiliului European, toate cele 28 de state membre şi-au exprimat sprijinul pentru un acord cu Turcia privind cooperarea în cadrul eforturilor de gestionare a crizei refugiaţilor. Planul Comun de Acţiune menţionează, pe de o parte, ca Turcia să prevină ca refugiaţii care ajung în această ţară să îşi continue drumul spre statele UE şi, pe de altă parte, îmbunătăţirea controlului la graniţele exterioare ale UE şi accelerarea procesului de repatriere a imigranţilor cărora li s-au respins cererile de azil – scrie „EU Observer”. În plus, agenţia europeană de control al frontierelor, Frontex, va avea mai multă putere de a extrăda solicitanţii de azil respinşi – precizează ziarul. Un alt punct al acordului prevede asigurarea unui sprijin financiar acoperitor din partea UE către Turcia. „Acordul are sens numai în măsura în care este oprit afluxul de imigranţi în UE” – punctează acelaşi „EU Observer”. O poziţie originală continuă să manifeste Ungaria. „Azi-noapte, Ungaria a finalizat gardul de la graniţa cu Croaţia, închizând astfel frontierele în faţa imigranţilor pe care Croaţia îi dirijează acum spre Slovenia” – scrie „Népszabadság”. „Dacă UE nu protejează graniţele externe ale Greciei, Ungaria trebuia să îşi închidă frontierele cu Croaţia” – a declarat premierul ungar, Viktor Orban, citat de „EU Observer”. Ungaria a informat despre închiderea graniţelor atât Croaţia, cât şi Slovenia, Polonia, Slovacia, Austria şi Germania, subliniind că liderii UE nu au decis încă nimic în ce priveşte protejarea graniţelor Greciei – mai scrie ziarul. „Întregul proces de gestionare şi distribuire a refugiaţilor în Europa va fi funcţional atunci când centrele de înrgistrare şi relocare vor fi operaţionale” – este de părere „Le Monde”, care apreciază că primele astfel de centre trebuie să fie în Grecia şi în Turcia. În acelaşi timp, ONU îndeamnă UE să accelereze înregistrarea şi relocarea refugiaţilor aflaţi în prezent în Europa. „UE trebuie să stabilească urgent centre adecvate pentru primirea şi înregistrarea refugiaţilor în Grecia şi Italia, pentru ca aceştia să fie distribuiţi în centrele din statele membre înainte de venirea iernii” – subliniază Reuters.
În Siria, atacurile aeriene ale Rusiei au provocat moartea a sute de militanţi, a declarat ieri preşedintele rus, Vladimir Putin – după cum notează „Stars and Stripes”. Ziarul american precizează că preşedintele Putin, aflat în Kazahstan, a făcut apel la distribuirea efortului militar între naţiunile ex-sovietice pentru a preveni posibile incursiuni în Siria ale militanţilor din Afganistan, unde situaţia este „aproape critică”, după cum a numit-o liderul de la Kremlin. Putin a subliniat ca bombardamentele ruseşti împotriva Statului Islamic şi a altor grupări radicale vor continua, scrie „Stars and Stripes”.
În Afganistan, „în unele zone situaţia s-a înrăutăţit, iar militanţii câştigă teren în faţa forţelor NATO”, punctează „Afghanistan Times” de la Kabul. Ca atare, scrie ziarul, până în 2016 SUA vor menţine 9.800 de militari, care vor instrui şi sprijini forţele afgane”.
Scandalul de corupţie din Republica Moldova rămâne în atenţia comentatorilor presei internaţionale. „Fostul premier al Republicii Moldova, Vlad Filat, încătuşat pentru că ar fi devalizat sistemul bancar moldovean” – scrie „Financial Times” şi precizează că, potrivit acuzaţiilor, Vlad Filat ar fi sifonat din sistemul bancar un miliard de dolari. „Frauda şi scandalul de corupţie – scrie ziarul britanic – afectează grav eforturile guvernului pro-european de la Chişinău de a apropia Moldova de Bruxelles şi inflamează furia şi protestul publicului moldovean faţă de corupţia extinsă şi influenţa oligarhilor în politică”.
Magda Baciu – Agenţia de Presă RADOR
