ADN-ul este molecula organică care ne face să fim toţi la fel, dar ne acordă totodată anumite diferenţe. Totuşi, pe cât de comun este ADN-ul, pe atât este de complicat de înțeles. ADN este prescurtarea de la acidul dezoxiribonucleic. Toate organismele vii au materialul genetic alcătuit din gene similarese. ADN-ul a fost prima dată izolat de Frierdich Miescher care, în anul 1869, a descoperit o substanţă microscopică în puroiul de pe bandajele chirurgicale aruncate, pe care a numit-o ‘Nucleici’. ADN-ul are o structură de dublu helix, ca o scară răsucită. Laturile scării ADN-ului sunt făcute din zahăr şi molecule de fosfat. 1 milion de baze (adică o mega bază) din secvenţa de date din ADN este echivalent cu 1 megabyte de spaţiu de stocare a datelor pe calculator. Întreaga noastră secvenţă de ADN este numită genom şi sunt estimate 3.000.000.000 de genomi în ADN-ul nostru. O secvenţă completă de 3 miliarde ar avea nevoie de 3 gigabytes de spaţiu de stocare. Secvenţa întregului nostru ADN ar umple 2001,000 de pagini din cartea de telefoane a New York-ului. Dacă ai desface tot ADN-ul pe care îl ai în celule, ai putea ajunge pe Lună în 6.000 de ore. 99,9% din secvenţa noastră ADN este aceeaşi cu a celorlalţi oameni. 50 de ani i-ar lua unei persoane care tasteză 60 de cuvinte pe minut, opt ore pe zi, pentru a scrie genomul uman.
În anul 2000, un proiect dur al unei hărţi al întregului genom uman, o secvenţă ADN completă, a fost finalizată, iar în 2003 proiectul a fost finalizat. Aceste informaţii sunt folosite pentru a înţelege mai bine cauzele şi funcţiile bolii şi să creeze o mai bună medicină preventivă. Fraţii împart 50% din genele lor, aşa cum împarte un părinte cu copilul său. Maimuţele şi oamenii împart undeva în jur de 94 – 99% din ADN-ul lor.
www.independent.md – 17 octombrie
