De la situaţia din Orientul Mijlociu şi vizita neaşteptată a preşedintelui Assad la Moscova, până la criza refugiaţilor cu care se confruntă Europa, presa internaţională are o multitudine de teme de reflecţie. „Liderii Uniunii Europene se vor întruni în weekend pentru a stabili un răspuns mai coerent la mareea de migranţi care încearcă să pătrundă în Europa prin Balcanii de vest”, relatează Financial Times. Cotidianul londonez punctează că valul de refugiaţi „a declanşat o dramatică deteriorare a relaţiilor între guvernele din regiune”. La întrunirea convocată, „se aşteaptă ca doamna Merkel să insiste asupra unei „europenizări” a controlului la frontiere”, scrie cotidianul londonez, întrucât „cancelarul german crede că dacă nu va fi oprit influxul de refugiaţi, va fi aproape imposibil să se găsească o soluţie pentru relocarea” migranţilor. „Criza refugiaţilor nu trebuie să genereze conflicte în Balcanii de vest”, atenţionează şi şeful diplomaţiei germane, citat de agenţia de presă belgrădeană Beta. Iar de la Zagreb, ziarul Jutarnji List scrie că autorităţile croate intenţionează să ridice un gard la frontiera cu Serbia. Şi în cazul în care Croaţia va închide frontiera cu Serbia, „probabil refugiaţii vor fi transferaţi spre frontiera cu România, de unde vor pleca spre Ungaria, care nu a construit nici un gard în această zonă a frontierei sale”, explică ziarul sârb Politika. Le Point constată că, „depăşită de situaţia migraţiei, Slovenia apelează la armată”, iar între timp „se accentuează iritarea între guvernul sloven şi cel croat”, ca şi acuzaţiile aduse de Ljubljana Vienei, care limitează numărul de refugiaţi pe care îi primeşte”. Situaţia din Siria, de unde provin în mare măsură refugiaţii, s-a aflat pe agenda întâlnirii dintre preşedintele Assad şi şeful Kremlinului. „Vizita lui Assad la Moscova a fost o surpriză”, constată Gazeta Wyborcza, iar Le Monde comentează că „această deplasare spectaculoasă a lui Assad, prima pe care liderul de la Damasc o face în străinătate de la începutul războiului din Siria în 2011, a avut loc la cererea Kremlinului, la trei săptămâni de la intervenţia militară rusă, ale cărei atacuri aeriene pe teritoriul sirian sporesc în fiecare zi”. „Putin a arătat clar că Rusia vrea să aibă un rol crucial în orice demersuri privind viitorul politic al Siriei”, apreciază Washington Post, cu menţiunea că „Moscova nu doreşte să piardă principala sa prezenţă în regiune”. O prezenţă care pare a se extinde, după cum remarcă The Guardian, într-un articol intitulat „Implicarea Rusiei în Afganistan seamănă tot mai mult cu campania siriană”. Presa de la Ierusalim scrie între timp despre comentariile făcute de premierul israelian privind Holocaustul. La bordul avionului care îl ducea la Berlin, „Netanyhu a negat că l-ar fi absolvit pe Hitler pentru Holocaust, dar a afirmat că liderul spritual al palestinienilor de la vremea aceea ‘i-ar fi vrut morţi pe evrei'”, consemnează Jerusalem Post. New York Times evidenţiază că „istoricii şi politicienii israelieni s-au alăturat celor palestinieni, denunţând afirmaţia făcută de premierul Netanyahu, că muftiul Ierusalimului i-ar fi dat lui Hitler ideea anihilării evreilor”. Iar Der Spiegel relatează că, drept reacţie, guvernul german a spus că „responsabilitatea Holocaustului le revine germanilor”. Responsabilitatea pentru fapte petrecute cu ceva timp în urmă îl aduce şi pe fostul preşedinte Iliescu în faţa anchetatorilor, după cum notează Le Figaro. Fostul şef al statului român este „acuzat că a chemat la Bucureştii mi de ‘ortaci’ pentru a reprima mişcarea opoziţiei care blocase centrul oraşului, la şase săptămâni de la căderea regimului comunist”, aminteşte cotidianul francez. Fostul preşedinte român este „acuzat de crime împotriva umanităţii”, notează şi New York Times. Iar în The Guardian citim că o cunoscută firmă austriacă este acuzată de defrişări ilegale a unor terenuri din România. „Ancheta realizată de Agenţia de Investigaţie Ecologică din Statele Unite, care a durat doi ani, face legătura între Holzindustrie Schweighofer şi distrugerea ultimelor păduri intacte din Europa, care mai rămăseseră în România”. În ultimul deceniu, România a pierdut 280.000 de hectare de pădure, conform analizelor făcute cu ajutorul imaginilor prin satelit, iar pierderile au fost determinate în mare măsură de defrişările ilegale, scrie The Guardian.
Adriana Buzoianu – Agenţia de Presă RADOR
