Preocupată în continuare de situaţia din Orientul Mijlociu şi de schimbările pe care le antrenează în Europa valul de refugiaţi, presa internaţională evidenţiază şi tensiunile care domină în ultima vreme relaţiile dintre Rusia şi Occident. „ONU denunţă tratamentul degradant aplicat de guvernul ceh refugiaţilor”, scrie Gazeta Wyborcza. „Provoacă îngrijorare şi faptul că politica de detenţie a migranţilor este însoţită de un discurs xenofob din ce în ce mai răspândit în rândul autorităţilor”, subliniază aceeaşi gazetă de la Varşovia. Preocupat de atitudinea neprimitoare a Europei de Est, în general, faţă de refugiaţi, The Guardian opinează că de fapt locuitorii statelor foste comuniste „se tem de un regres, după fragilul avans economic pe care l-au înregistrat după căderea Zidului de la Berlin, în 1989”. „Ei se consideră cetăţeni de mâna a doua ai Europei şi sunt hotărâţi să-şi păstreze suveranitatea în faţa sistemului de cote impuse” şi în plus „trăiesc în societăţi izolate, pentru care populaţiile africane sau din Orientul Mijlociu sunt incurabil străine, chiar în mai mare măsură decât romii pe care nu au reuşit să-i integreze”, estimează cotidianul londonez. Totuşi, această atitudine nu se limitează la Europa de Est, după cum notează Le Monde. „Norvegia doreşte să închidă ruta Marelui Nord pentru refugiaţii sirieni”, consemnează cotidianul parizian, cu menţiunea că majoritatea azilanţilor ajung în Norvegia traversând graniţa dinspre Rusia. La rândul ei, şi Suedia se plânge că dublarea proiecţiilor privind refugiaţii îi pune în dificultate funcţionarea serviciilor, după cum relatează Financial Times. Acelaşi ziar londonez opinează că războiul din Siria „va scăpa controlului lui Putin”. Totuşi, Wall Street Journal informează că, pentru prima dată de la începutul atacurilor avioanelor ruseşti în Siria, Statele Unite şi Rusia se vor întâlni la o conferinţă internaţională. Pe de altă parte însă, citat de agenţia de presă moscovită Tass, ambasadorul Siriei în Rusia evidenţiază că „autorităţile de la Damasc nu vor purta convorbiri cu opoziţia armată” întrucât „persoanele înarmate care trag în oameni paşnici” nu pot fi considerate drept opoziţie, după cum consideră diplomatul sirian. Şi tot din Rusia, agenţia Regnum vorbeşte despre „schisma politică” apărută în cadrul BRICS ca urmare a faptului că „Brazilia condamnă intervenţia militară a Rusiei în Siria”. Pe plan intern însă, preşedintele Putin practic nu are opoziţie, cu o popularitate record de aproape 90%, constată El Mundo, iar Gazeta Wyborcza menţionează că „Rusia creşte cheltuielile pentru apărare cu 4,2 miliarde de dolari, după ce guvernul de la Moscova a decis să renunţe la reducerile planificate iniţial pentru domeniul apărării, păstrând măsurile de austeritate pentru sfera socială”. Cheltuieli foarte necesare, întrucât, după cum informează Washington Post, din 2018 „Rusia va staţiona o unitate militară în Arctica”, unde în plus construieşte câteva baze militare noi şi reconstruieşte şase baze aeriene din perioada sovietică. New York Times trece în revistă „conflictele îngheţate” care îi permit Moscovei să-şi păstreze influenţa în perioada ulterioară Războiului Rece, inclusiv cel transnistrean. Cât priveşte Siria, operaţiunea lansată aici de Rusia „este din unele puncte de vedere o revenire a iniţiativelor militare ambiţioase ale trecutului sovietic”, conchide cotidianul new-yorkez. Aceeaşi publicaţie atenţionează că „următoarea criză a refugiaţilor va porni din Afganistan”, căci „în timp ce Pakistanul şi Iranul le întorc spatele, afganii disperaţi îngroaşă rândurile migranţilor” care iau calea Europei. Şi între timp, „regiunea kurdă din Siria se pregăteşte să deschidă o misiune diplomatică la Moscova, pe fondul semnalelor tot mai numeroase privind strângerea relaţiilor dintre Rusia şi kurzi”, aflăm din The Times.
Adriana Buzoianu, RADOR
