O duminică electorală – aceasta pare să fi fost principala caracteristică a zilei de ieri pe mai multe meridiane ale globului, iar presa internaţională a urmărit evenimentele îndeaproape.
În vestul Africii, mai exact, în Côte d’Ivoire, au avut loc ieri alegeri prezidenţiale şi, după cum relatează cotidianul american „The Wall Street Journal”, „actualul preşedinte, Alassane Ouattara, care are meritul de a fi extins reţeaua ivoriană de şosele începând din anul 2011, are mari şanse să obţină un al doilea mandat la conducerea ţării”.
Mai departe, peste Oceanul Atlantic, Argentina a avut şi ea o zi electorală. Cotidianul brazilian „Folha” estima că, „potrivit sondajelor, candidatul guvernamental, Daniel Scioli, avea 38,3% din intenţiile de vot, urmat fiind de contracandidaţii săi, Mauricio Macri şi Sergio Massa”. Subliniind că, duminică, „cei peste 32 de milioane de argentinieni cu drept de vot s-au prezentat la urne ca să-i găsească un succesor Cristinei Kirchner”, publicaţia argentiniană „Diario Hoy” nu uită să amintească faptul că, „în caz de balotaj, un al doilea tur de scrutin ar putea fi organizat pe 22 noiembrie, dar evenimentul ar însemna o premieră în politica argentiniană”.
Tot duminică, Bulgaria a organizat şi ea alegeri, de această dată, locale, dar şi un referendum pe tema votului electronic. Ziarul bulgar „Sofia Globe” subliniază că „partidele politice s-au limitat la o campanie minimă pe această temă, ceea ce a atras criticile preşedintelui ţării, Russen Plevneliev, care acuză autorităţile de neglijenţă”. Agenţia bulgară de ştiri „Novinite” a transmis că, „până la ora prânzului, prezenţa la urne fusese destul de slabă, dar ulterior alegătorii au început să sosească în număr mai mare la secţiile de votare”.
Cu mai mare interes par să fi fost însă urmărite alegerile din Polonia. Ziarul britanic „Financial Times” informează că „polonezii s-au prezentat la urne în cadrul unor alegeri care ar putea duce la prima schimbare de guvern după aproape un deceniu, cu opoziţia conservatoare şi eurosceptică detaşându-se ca favorită”. Ziarul francez „Le Monde” vorbeşte şi el despre „uzura dreptei liberale”, subliniind: „Campania electorală pentru alegerile legislative a semănat cu un joc de-a masacrul, având o singură ţintă: premierul Ewa Kopacz”. Tot din „Financial Times” aflăm că „liderul partidului Lege şi Dreptate, Jaroslaw Kaczynsky, fost premier al ţării în anii 2006 – 2007, a avertizat că oamenii care fug din Siria ar putea aduce în Europa diverse maladii şi paraziţi”.
Poate că asemenea temeri i-or fi animat şi premierii Bulgariei, României şi Serbiei, care, după cum relatează ziarul britanic „Daily Mail”, „sâmbătă, s-au întâlnit ca să discute despre criza refugiaţilor şi politica avută în vedere”. Oricum, hotărârile lor vor fi fost discutate ieri la aşa-zisul mini-summit convocat de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Un summit care, potrivit ziarului irlandez „Irish Times”, „a fost menit să aducă unitate în Balcani”. Dar portalul EUobserver dă de înţeles că unitatea nu a fost de găsit. „Liderul croat, Zoran Milanovic, s-a arătat dispus să accepte cu inima uşoară planul comisiei, dar a adăugat: ‘Rădăcinile se află în Grecia şi Turcia. Astea sunt doar nişte discuţii agreabile de duminică după-amiază'”. Iar premierul ungar Viktor Orbán a declarat categoric că UE trebuie „să pună capăt politicii frontierelor deschise”. Şi a conchis: „Ungaria nu se mai află în circuit. Suntem aici ca simpli obervatori”.
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
