Atentă în continuare la situaţia de pe fronturile din Orientul Mijlociu, ca şi la tensiunile dintre marile puteri, presa internaţională este preocupată şi de noile tendinţe în domeniul energiei şi mediului. „China denunţă manevrele militare navale ale Statelor Unite în apropierea insulei artificiale construite de Beijing”, consemnează Washington Post, cu explicaţia că „acţiunea americană a fost menită a evidenţia faptul că Washington-ul nu acceptă revendicările teritoriale ale Chinei” în această regiune. „Patrularea insulelor artificiale chineze de către nava de război americană constituie cea mai importantă provocare lansată până acum la adresa ambiţiilor preşedintelui Xi Jinping de a impune pretenţiile teritoriale chineze – şi de a modifica status quo-ul geopolitic al Asiei”, remarcă Wall Street Journal. Iar The Guardian informează că „Beijingul îl convoacă pe ambasadorul american pe tema manevrelor din Marea Chinei de Sud” şi citează opinia unui expert, care consideră că „se aşteaptă o reacţie puternică din partea Beijingului”. Acelaşi cotidian londonez explică: „Consolidarea militară a Chinei în Marea Chinei de Sud a devenit o sursă majoră de tensiuni între Beijing şi Washington”. Pe un alt front, preşedintele „Obama analizează oportunitatea mutării trupelor mai aproape de liniile de confruntare din Siria şi Irak”, ceea ce ar însemna „o escaladare semnificativă a rolului Americii” în regiune, scrie Washington Post. Acelaşi oficios din capitala Americii relatează că Turcia îşi îndreaptă tirul spre kurzii din Siria, care sunt aliaţi ai Statelor Unite. Şi tot în Siria, „numărul militarilor iranieni morţi în război este în creştere”, face socoteala Le Monde, cu menţiunea că „Teheranul nu a confirmat niciodată implicarea directă a forţelor sale în luptele din Siria”. Iar Financial Times scrie despre „primul militar rus mort în Siria, din efectivele ruse estimate la 2.000 de soldaţi” care iau parte la operaţiunea lansată de Moscova. Cu sau fără legătură cu situaţia din Orientul Mijlociu, scăderea preţului petrolului determină compania British Petroleum la reduceri de cheltuieli, bazate pe un preţ de 60 de dolari barilul, relatează tot Financial Times. Aceeaşi evoluţie produce schimbări şi în Arabia Saudită, care „analizează posibilitatea reducerii subvenţiilor la preţul combustibilului pe plan intern”, notează cotidianul de pe Wall Street. De fapt, după cum avertizează The Guardian, dacă nu va reuşi să limiteze emisiile de carbon, întreaga regiune din jurul Golfului Persic ar putea fi în curând de nelocuit. Cotidianul britanic face referire la un nou studiu ştiinţific, care ajunge la concluzia că „centrul industriei mondiale a petrolului va fi afectat de valuri de căldură care vor depăşi limita supravieţuirii oamenilor, dacă nu se vor lua măsuri de protecţie a mediului”. Valurile de căldură „vor afecta Abu Dhabi, Dubai, Doha şi oraşele litorale din Iran, ameninţându-i totodată pe milioanele de pelerini care merg la Hajj în Arabia Saudită”, iar aceste valuri caniculare ar urma să apară începând din anul 2070, când cele mai toride zile de acum vor deveni cvasi-cotidiene, menţionează ziarul londonez. Însă schimbarea climatică nu va afecta doar zonele tropicale, ci şi nordul extrem, căci „Groenlanda se topeşte”, după cum atenţionează New York Times, cu precizarea că „dezgheţul din Groenlanda ar putea determina o creştere a nivelului mărilor cu aproximativ 7 metri”, iar întrebarea este în cât timp se va derula acest proces.
Adriana Buzoianu, RADOR
