RADOR (30 octombrie 2015)
Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a cerut anul trecut o pauză de cinci ani înainte de o nouă lărgire a clubului comunitar, format astăzi din 28 de state.
Pe lista de aşteptare figurează şi Turcia care negociază încă din 2005. Printre ţările care se opun se află Franţa şi Germania. Iată că acum criza refugiaţilor a schimbat atmosfera, iar cancelarul Merkel s-a angajat în faţa preşedintelui turc, Recep Tayyip Erdogan, să pună din nou în mişcare procesul de aderare.
În plan economic intrarea Turciei în UE ar presupune deschiderea unei noi pieţe fără bariere de aproape 76 de milioane de noi consumatori. PIB-ul Uniunii, care este deja superior celui al SUA, ar face un pas uriaş: celor 18,46 miliarde de dolari estimaţi de Banca Mondială în 2014 li s-ar adăuga cele aproape 800 de miliarde cât reprezintă PIB-ul pe care l-a atins Turcia anul acesta. Venitul pe locuitor este mai mic decât cel grecesc, Turcia dispunând de o masă de lucrători tineri şi calificaţi, aşa încât se prevede o mişcare masivă către alte ţări, în special către Germania.
Sosirea a 76 de milioane de noi membri – în majoritatea lor musulmani – ar ridica numărul de mahomedani din Europa de la actualul 5% la 20% din populaţia totală. Presiunea comunităţilor musulmane din Franţa, Spania, Marea Britanie şi Germania în favoarea anumitor revendicări (vălul musulman integral, servicii diferenţiate în funcţie de sex în şcoli şi spitale publice şi un lung etc.) ar fi cu mult mai intensă odată cu sosirea Ankarei în Consiliul European. Dat fiind faptul că în curând va depăşi ca populaţie Germania, Turcia ar deveni ţara cea mai populată a Uniunii, iar acest lucru ar fi reflectat de capacitatea sa de vot (şi veto) în interiorul marilor instanţe.
***
Cheltuielile pentru apărarea Rusiei vor creşte cu 4,2 miliarde dolari a decis guvernul rus. Bugetul de apărare va reprezenta 0,3% din PIB şi nu cum s-a planificat iniţial, 0,1%. Guvernul rus a decis să renunţe la reducerile planificate iniţial în sfera apărării. A fost acceptat deficitul bugetar de 3%, deşi anterior s-a prevăzut 2,8%. Bugetul federal este de 258 miliarde dolari în anul 2016.
În proiect nu s-a indicat în ce scopuri concrete de apărare vor fi destinate mijloacele suplimentare.O parte vor fi destinate industriei de armament. Este posibil să fie vorba de finanţarea comenzilor publice pentru industria de apărare şi demararea proiectelor speciale privind noi tipuri de arme.
***
În prima jumătate a anului 2015 Bulgaria a fost printre primele cinci state din UE cu cele mai mici preţuri la gaz pentru populaţie. Combustibilul albastru este mai ieftin doar în România, Lituania şi Estonia. În Ungaria este de asemenea mai ieftin decât în Bulgaria, însă asta doar pentru că, la sfârşitul anului 2014, a fost semnat un acord de actualizarea a preţurilor legat de eventualul viitor gazoduct Turkish Stream.
În prezent, consumatorii casnici în Bulgaria plătesc 0,048 de euro pentru kW/h de energie din gaze naturale. Mai scump plătesc grecii (0,068 de euro) şi italienii (0,077 de euro). Cel mai scump plătesc portughezii, danezii şi suedezii.
***
Interconectarea reţelelor de gaze ale Bulgariei şi Greciei va fi de o importanţă strategică, având în vedere noile zăcăminte de gaze deschise în regiunea Balcanilor.
Lucrările de construcţie la reţea sunt tergiversate din cauza soluţionării problemelor tehnice, între care şi dorinţa Bulgariei capacitatea conductei să fie majorată de la 3,5 la 5 miliarde de metri cubi pe an, prevăzuţi în prezent, la 20-25 de miliarde de metri cubi. Se speră ca problemele tehnice să fie rezolvate cât mai curând şi să se treacă la semnarea acordului final de către acţionarii proiectului – Holdingul Energetic Bulgar şi Societatea Poseidon, compania greacă DEPA şi cea italiană Edison.
Interconectarea reţelelor de gaze între Grecia şi Bulgaria este una dintre cele mai importante conexiuni din viitoarea Uniune Energetică Europeană. Ea va garanta livrări de gaze către Europa de Nord, prin Bulgaria şi România, precum şi către Europa de Vest, prin Serbia. Legăturile reversibile vor garanta că fluxul de gaze se va îndrepta spre Bulgaria şi din alte surse. Acest lucru va crea pieţe reale de gaze în UE şi preţul la gaze va scădea. Astfel se va garanta că Europa, sau vreuna dintre ţările membre, nu vor mai putea fi dependente în proporţie de 100% de o singură sursă de gaze, cum este Bulgaria în momentul de faţă.
***
La 23 octombrie 2015, Poşta Italienă a debutat la Bursă, la valoarea de 6,75 euro pe acţiune. Trezoreria se aşteaptă la o încasare de aproape 3,4 miliarde de euro, bani care ar trebui să ajute la reducerea datoriei Italiei. Printre investitorii care au achiziţionat cele mai importante pachete de acţiuni se află fondurile suverane de investiţii China Investment Corporation şi State Administration of Foreign Exchange, precum şi Kuwait Investment şi Norges Bank. Importantă este şi cererea fondurilor SUA Blackrock şi George Soros.
30% dintre acţiunile scoase la vânzare au mers la retail, 70% la investitorii instituţionali, dar fără ca niciunul dintre aceştia să fi depăşit 2%. Astfel privatizarea Poştei Italiene s-a încheiat cu succes, deoarece cererea a fost de trei ori mai mare decât oferta, şi în termeni calitativi, pentru că au aderat mulţi mici investitori, dar şi mari investitori din Italia şi din străinătate.
Poşta Italiană a obţinut cea mai mare cotaţie a anului la Bursă în Europa. Privatizările din Italia vor continua cu ENAV şi Căile Ferate Italiene.
***
Societatea Fiat va trebui să restituie Luxemburgului 20 de milioane de euro. Hotărârea a fost luată de Comisia Europeană deoarece sucursala din Luxemburg a grupului auto („Fiat Finance and Trade”) s-a
bucurat de o „reducere nejustificată a datoriilor fiscale de cel puţin 20-30 milioane de euro din 2012 şi până în prezent”.
Fiat a declarat că nu a primit „niciun ajutor de stat în Luxemburg” iar guvernul luxemburghez a anunţat că „nu este de acord” cu decizia Comisiei.
Verdictul pentru celelalte două cazuri aflate pe rol, mult mai complexe decât cazul Fiat: „Apple” în Irlanda şi „Amazon” tot în Luxemburg, va sosi peste câteva zile.
***
Firma poloneză constructoare de tractoare a semnat un nou contract cu o ţară din Africa. Anul viitor, Ursus va furniza în Tanzania 2400 tractoare. Ursus va furniza tractoare şi piese de schimb iar angajaţi ai firmei poloneze vor pleca în Tanzania, pentru a-i pregăti pe muncitorii de la secţiile de montaj şi de la opt centre de service.
Valoarea contractului este de 55 milioane dolari. , adică peste 207 milioane zloţi. Banca Naţională de Economie a Poloniei a acordat Tanzaniei un credit pentru realizarea contractului. Prima tranşă de plată – 22 milioane dolari – va fi realizată înainte de începerea furnizărilor, iar celelalte – în cursul şi la sfârşitul realizării acordului.
În mai acest an a fost deschisă în Etiopia o linie de montaj a tractoarelor poloneze. Ursus va trimite şi acolo tractoarele sale – în total 3000 de bucăţi contra sumei de 90 milioane dolari. În Etiopia, Ursus mai are încă un contract – până la sfârşitul primului trimestru al anului 2016 va vinde 174 tractoare şi 390 remorci firmei Ethiopian Sugar Corporation. Valoarea acestui contract este de peste 30 milioane dolari.
Victor Ionescu
