“Aici Radio Beijing!”

Radio Beijing a luat fiinţă la 3 decembrie 1949, la scurt timp după proclamarea Republicii Populare Chineze (1 octombrie 1949). De la această dată până la 1 ianuarie 1993, a funcţionat sub denumirea de “Radio Beijing”. Din 1993 poartă denumirea actuală – Radio Chima Internaţional. Secţia de limba română a luat fiinţă în septembrie 1965. Prima emisiune în limba română a fost difuzată în ziua de 29 august 1968, la ora 3 dimineaţa, ora Beijingului, ceea ce înseamnă 28 august la ora 21, ora Bucureştiului.

În Arhiva de istorie orală – Radio România se păstrează amintirile lui Li Jiayii, primul redactor al emisiunilor in limba română.

Emisiunea în limba română transmisă de postul de Radio China Internaţional a fost inaugurată în ziua de 29 august 1968. Ideea asta a început mai demult, planul privind deschiderea emisiunilor în limba română a fost aprobat încă în 1963, chiar de către premierul Consiliului de Stat, Chou En Lai. Dar, din lipsa cadrelor profesioniste şi sub aspectul tehnic, acest plan a prins viaţă abia în 1968. În ziua de 20 august 1968, armata sovietică a invadat Cehoslovacia şi, în acest moment, Guvernul chinez a luat ferm atitudine. Ne amintim că în ziua de 23 august [1968], într-o cuvântare rostită de premierul Chou En Lai la dineul oferit de ambasadorul român acreditat la Beijing, domnul Aurel Duma, şi oferit cu prilejul Zilei naţionale a României, atunci Chou En Lai a subliniat: “În prezent poporul român este confruntat cu pericolul unei intervenţii, unei agresiuni din afară. Guvernul român a lansat întregului popor chemarea de a se ridica la luptă pentru apărarea independentei şi suveranităţii naţionale. Poporul chinez vă sprijină cu fermitate, suntem convinşi că, bizuindu-vă cu adevărat pe masele populare şi ducând o luptă perseverentă, veţi înfrânge orice intervenţie şi agresiune”. O săptămână mai târziu, în ziua de 29 august 1968, la ora 3 dimineaţa, ora Beijingului, ceea ce înseamnă 28 august la ora 21, ora Bucureştiului, la postul Radio China Internaţional, pornea în eter prima emisiune în limba română. În ediţia inaugurală a fost difuzată, pe lângă un buletin de ştiri, chiar menţionata cuvântare a premierului Chou En Lai. Din redacţie făceau parte patru absolvenţi ai Facultăţii de Limbi Est-Europene, specialitatea română, care, cu puţin timp înainte, fuseseră repartizaţi la Radio Beijing, În acei ani, China se afla în perioada revoluţiei culturale şi nivelul profesional al acestor tineri, proaspeţi absolvenţi de facultate, era destul de scăzut. Aceşti băieţi au avut un entuziasm extraordinar. La un moment dat, am cooptat şi doi copii ai unor emigranţi chinezi care au stat mulţi ani în România, care tocmai atunci s-au întors în ţară, şi am început să lucrăm, să colaborăm pentru deschiderea emisiunii. Cu timpul, aproape toată lumea a beneficiat de o specializare, am fost trimişi [în România] la specializare. Unii chiar de două ori. Deci nivelul profesional s-a mai ridicat şi trebuie să mai menţionez că şi Radiodifuziunea Română ne-a dat un ajutor foarte preţios. De fiecare dată când cineva din redacţia noastră venea în România, la specializare, venea şi la Radio ca să fie instruiţi de crainici în dicţie şi arta vorbirii, ceea ce a ajutat mult. Cum pregăteam matertialele? La Radio Beijing exista Centrul de informaţii interne şi externe. Zilnic ei transmiteau pentru fiecare redacţie o sumedenie de materiale. Trebuia să alegem de acolo şi făceam uneori şi nişte emisiuni simulate, traduceam, nu aveam cine să ne stilizeze şi să ne şlefuiască materilele noi, dar făceam schimb [de materiale] între colegi. Universitatea de Limbi Străine, Ministerul de Externe şi Comitetul de Stat pentru Relaţii Culturale, unde existau nişte cadre cunoscătoare de limba română, ne-au trimes trei cadre cu pregătire mai bună ca să ne ajute la stilizarea materialelelor ce urmează a fi transmise. După ce am început să emitem, am avut o structură a programului destul de simplă. În prima etapă, emisiunea era difuzată doar de două ori pe săptămână: luni şi joi. La ora 3.00 dimineaţa, la noi, 21.00 ora Bucureştiului, şi reluare încă o dată, imediat. Emisiunea era compusă din două părţi: un buletin de ştiri şi un comentariu sau o corespondenţă sau, ceva, un articol despre construcţia economică sau din alte domenii. Pe la începutul anilor ’80, emisiunea noastră a început să deschidă foarte multe rubrici pe diferite teme. Din România – de la Radiodifuziunea Română – au fost invitaţi experţi care au avut o contribuţie enormă la îmbunătăţirea calitativă şi diversificarea conţinutului. Primul expert trimis de Radiodifuziunea Română a fost Gheorghe Speranţa, apoi i-a urmat doamna Elvira Ivaşcu. De atunci, din 1983 încoace, schema emisiunii s-a diversificat foarte mult şi pe lângă buletinul de ştiri, adică un grupaj de informaţii din actualitatea internă şi internaţională, în fiecare zi sau săptămânal noi avem peste zece rubrici speciale, de pildă: “Meridian economic”, “Spiritualitatea chineză” ,,Turism în ţara surâsului – China”, “Sport”, “Rânduri din cărţile înţelepciunii”. Nici muzica nu este neglijată, avem două programe muzicale pe săptămână: “Cântece din China” şi “China şi armonia muzicală”- prima cântece şi a doua mai mult pe melodii   clasice şi contemporane. Toate emisiunile noastre erau înregistrate. Şi la noi exista sistemul de viză. Emisiunea, după ce era redactată, trebuia văzută de şeful departamenului care dădea viza.

O dată cu îmbunătaţirea emisiunii, a crescut destul de mult numărul ascultătorilor din România şi din Republica Moldova şi noi, secţia noastră, primim anual, câteva sute [de scrisori]. Cel mai mult am primit într-un an, în 1991 mi se pare, 4500 de scrisori din partea ascultătorilor – avem ascultători devotaţi, cei care ne-au recepţionat de-a lungul anilor. Se redactase un formular şi se făcea un sondaj în rândul ascultătorilor. De pildă, care rubrică plăcea cel mai mult. Apoi [doream] să ştim care e situaţia recepţionării. Am avut foarte mulţi ascultători în judeţul Constanţa, în judeţul Vrancea, din judeţul Călăraşi, de la Feteşti foarte mulţi elevi de liceu, ne-au scris la un moment dat …şi din Bucureşti, bineînţeles.

Anul trecut am sărbătorit împlinirea a XXXI /de ani/ de la inaugurarea acestei emisiuni. La noi, în chineză, este o vorbă, că la 30 de ani un bărbat trebuie să aibe un rost în viaţă şi un cămin întemeiat. Asta înseamnă că emisiunea nostră a ajuns la maturitate.

[Interviu realizat de Octavian Silivestru, Bucureşti, 7.09.1999]