Este deja duminică, dar încă mă simt ciudat după evenimentul tragic de vineri seara din Clubul Colectiv, în timpul căruia atâția tineri și-au pierdut viața, iar alții se zbat în spitale între viață și moarte. Medicii spun că pentru arși, zilele care urmează accidentului sunt critice, deoarece arsurile cărilor respiratorii pot determina complicații.
Niciunul dintre cei foarte apropiați mie nu se numără printre cei afectați și totuși mă simt ciudat.
Vineri seara am fost și eu într-un club cu niște prieteni. Din fericire, nu în Colectiv.
Așteptasem cu nerăbdare petrecerea de vineri. Doream să ne distrăm. După un timp, telefonul unei prietene a sunat, iar tatăl ei întreba îngrijorat unde suntem și dacă suntem bine. Am citit apoi știrea pe ecranul unui televizor din club. Au început să ne sune telefoanele. Am privit și eu ecranul mobilului meu. Aveam deja opt apeluri pierdute de la mama. Văzuse la televizor ce se întâmplase și dorea să știe dacă sunt bine. După ce am sunat-o, s-a mai liniștit.
Am rămas în continuare în club, dar tot restul nopții am avut un sentiment ciudat. Din când în când, îmi reveneau în minte cuvintele mamei: „te rog, ai grijă!”
Am înțeles din reportajele de la televizor că respectivul club nu era unul cu pretenții, nici măcar nu se plătise bilet de intrare. Tinerii merseseră acolo pentru că îndrăgeau muzica trupei rock ce susținea concertul și pentru că li promisese că vor petrece o seară specială de vineri. Doreau să se distreze.
Dar s-a întâmplat o tragedie. Ne-am cutremurat cu toții.
Astăzi am fost la slujba de duminică și am văzut că atunci când preoții ne îndemnau să ne rugăm pentru acei tineri, oamenii aveau lacrimi în ochi și vocile tuturor parcă sunau altfel, iar momentele de tăcere erau mai profunde.
Am simțit că ceea ce s-a întâmplat cu tinerii din club ne-a atins sufletul tuturor. Ne-a emoționat în modul cel mai sincer.
Rămân multe întrebări care-și așteaptă răspunsul…
Ni se cere atât de mult să fim buni cetățeni, dar cine are grijă de noi, de siguranța noastră?
Am înțeles încă o dată cât de vulnerabilă este viața. Să sperăm că i se va acorda și mai mult respect!
jurnalist Rador
