„Politica românească nu vrea ca maghiarii să înveţe limba română”

Potrivit fostei inspectoare şcolare din Ţinutul Secuiesc, Irma Keresztély, elita politică românească nu vrea ca tinerii maghiari să înveţe limba română. Într-un interviu publicat luni de cotidianul „Székely Hírmondó”, expertul în probleme de învăţământ, care a condus timp de 17 ani Inspectoratul Şcolar Judeţean Covasna, a opinat că, faptul că în şcolile maghiare din România limba şi literatura română nu este predată conform unui plan de învăţământ special, reprezintă o lipsă de voinţă politică. Experta în probleme de învăţământ a amintit faptul că specialiştii Universităţii Maghiare de Ştiinţă Sapientia din Transilvania au întocmit un plan de învăţământ alternativ, pe baza căreia limba şi literatura română ar putea fi predată copiilor maghiari, însă transpunerea acesteia în practică a fost blocată. Domnia sa a opinat că astfel de încercări au eşuat din cauză că majoritatea românească nu acceptă faptul că limba română ar putea fi în România o limbă străină pentru cineva. Datorită acestui fapt, reforma învăţământului privind predarea limbii române a ajuns doar până la clasa a III-a. „Acum sunt deja ferm convinsă că din partea oficialităţilor române nu există voinţă ca elevii maghiari să înveţe corect limba română. Drept urmare, dacă un copil maghiar nu poate să înveţe bine limba română, pentru că este dejucat fără încetare, atunci pentru el această materie este o povară. În consecinţă, elevul maghiar abia aşteaptă să treacă examenul cu nota 5 (nota minimă de promovare în România) şi, împreună cu ceilalţi, „să treacă peste gard”, să părăsească ţara şi să încerce să se afirme în altă parte, cu limba sa maternă-maghiara, precum şi cu cunoştinţele sale de limba engleză şi germană. Acasă nu poate şi nu vrea să-şi construiască un viitor, întrucât cunoştinţele sale de limba română îl împiedică să facă acest lucru” – a afirmat Irma Keresztély. Fosta inspectoare şcolară a adăugat că, dacă se face o comparaţie între rezultatele obţinute la Bacalaureat de absolvenţii români şi cei maghiari din judeţul Covasna, fără să se ţină cont de nota obţinută la limba română de absolvenţii şcolilor maghiare, rezultă că elevii care învaţă în limba maghiară au obţinut rezultate mai bune cu 28% faţă de elevii care au învăţat în limba română. Irma Keresztély a precizat că de fiecare dată a făcut referire la acest aspect în cererile adresate Ministerului Învăţământului cu privire la predarea limbii române, însă nu a primit niciodată un răspuns scris la propunerile sale.

http://www.hirmondo.ro/web/index.php/aktualis/71880-oktatsgy-ellentmondsai.html