Dan Sărăṭeanu, director general 1937-1940
un nou studio la Cluj • emisiuni pe unde scurte • unda în litigiu • chestiunea clandestinilor
„Cariera d-lui Dan Sărăṭeanu înseamnă o biruinṭă a tinereṭii. Izbânzile din drumul bătut de timpuriu de d-sa au fost bogate în înfăptuiri. Astăzi prezenṭa d-sale în fruntea Societăṭii de Radiodifuziune îi subliniază însuṣirile care sunt ṣi culorile unui stindard propriu: energie, activitate, spirit de ponderare. Ne-am adresat deci d-lui Sărăṭeanu cu rugămintea de a ne da câteva lămuriri în legătură cu unele proiecte apropiate ale Radiodifuziunii româneṣti. D-sa ne-a răspuns la toate întrebările cu amabilitatea care îl caracterizează. Iată cum a decurs convorbirea.
Posturile Radio România ṣi Radio Bucureṣti vor emite programe complet separate?
Profit de acest prilej pentru a răspunde mai multor auditori care, nelămuriṭi, ne-au pus întrebarea privitoare la alternanṭa celor două posturi româneṣti de emisiune. Întrucât puterea de emisiune a staṭiei Radio Bucureṣti instalată lângă satul Băneasa era insuficientă ca să acopere întreaga suprafaṭă a ṭării ṣi în special din cauza perdelei ce o reprezintă ṣirul Carpaṭilor, radiaṭiunea nu se făcea pe toată întinderea Ardealului. S-a creat deci lângă satul Bod, în apropiere de Braṣov, un al doilea post de emisiune cu o putere de emisiune de 150 Kw, unul dintre cele mai mari din Europa.
În cursul lunei septembrie 1937 va lua fiinṭă la Cluj un studio, de unde se va emite un program propriu prin postul de difuziune de la Bod. Legătura între studioul din Cluj ṣi staṭia Radio România va fi realizată deocamdată printr-un fir telefonic aerian, urmând ca în viitor să se execute un cablu subteran. […]
Pe lângă cele două staṭiuni existente, dispunem încă de un emiṭător de 20 Kw care însă nu funcṭionează acum. Consiliul de Administraṭie al Societăṭii noastre ṣi-a exprimat dorinṭa ca acest post să fie instalat la Iaṣi, creindu-i-se în acelaṣi timp ṣi un studio propriu. Aceste oraṣe, având o viṭă culturală plină de o viguroasă pulsaṭie, vor contribui prin alcătuirea programului difuzat la opera de propagandă ṣi desvoltarea culturală naṭională.
Vom avea ṣi emisiuni pe unde scurte?
Auditorii noṣtri ṣtiu că postul de la Băneasa foloseṣte unda de 364,5 m, iar cel de la Bod aceea de 1875 m. Pentru ṭara noastră lungimile de undă cele mai potrivite sunt cele cuprinse între aceste două. Undele scurte, după cum se ṣtie, variază între 15 ṣi 60 m, deocamdată nu ni s-a atribuit încă o lungime specială în gama undelor scurte. De altfel, posturile noastre de emisiune nici nu sunt echipate cu aparatajul special destinat folosirei unei asemenea unde. Totuṣi, la congresul Uniunei Internaṭionale de Radiodifuziune care va avea loc la Cairo în cursul lunei februarie 1938 ṣi unde se va stabili o repartiṭie a posturilor pe unde scurte, ṭara noastră trebuie să participe ṣi ea pentru a dobândi o undă convenabilă în această gamă. […]
În ce stadiu se găseṣte litigiul ce-l avem cu Olanda din pricina undei de 1875 de metri, atribuită postului radio România ṣi ocupată în acelaṣi timp de postul olandez Hilversum [Huizen]?
Acest litigiu este actualmente pedinte la Ouchy (Elveṭia), unde teza românească e reprezentată de delagatul nostru, d. prof. D. Hurmuzescu. Suntem în aṣteptarea rezultatului. […]
Ce ne puteṭi spune în privinṭa transmisiunilor româneṣti la posturile străine?
De multe ori posturile franceze, engleze, germane, italiene, polone ṣi cehoslovace au transmis recitaluri de muzică românească. La rândul nostru, ori de câte ori se iveṣte ocazia, trimitem reporterii noṣtri de radio în străinătate pentru a difuza de acolo diferite evenimente destinate de a fi retransmise prin microfonul românesc.
Încă o chestiune acută ṣi dureroasă pentru Societatea noastră de Radio: abonaṭii clandestini…
E drept că ṭara noastră are o proporṭie foarte redusă de abonaṭi la radio ṣi un număr extrem de mare de clandestini. În Europa recordul densităṭii radiofonice în raport cu populaṭia îl ocupă Danemarca. Ungaria, atât de apropiată de noi ṣi având o populaṭie de două ori mai mică decât a noastră, are 500.000 de abonaṭi, pe când noi abia ne apropiem de 200.000. Trebuie să recunoaṣtem că numărul clandestinilor noṣtri e considerabil. Societatea organizează mereu echipe de control, cu instrucṭiuni severe, pentru descoperirea acestor clandestini. Trebuie să subliniez însă defectuozitatea organizării serviciului nostru de abonamente. Prin reorganizarea lui, îmi propun să sporesc numărul abonaṭilor ṣi să stăvilesc plaga clandestinilor.
Radio-teatrul va fi intensificat în programele noastre?
Teatrul radiofonic constituie o preocupare deosebită a noastră. De aceea, pentru planul de organizare a programelor acestui nou gen artistic adaptat microfonului am dori să avem colaborarea tuturor intelectualilor din ṭara noastră.
Convorbirea noastră a continuat să se depene ca pe un caier invizibil, fără nici o catalogare precisă, dar având toată un singur obiectiv: progresul Societăṭii de Radiodifuziune.”
[„De vorbă cu D. Dan Sărăṭeanu Director general al Societăṭii de Radiodifuziune”, Rep., Radiofonia, 4 iulie 1937, Arhiva scrisă a SRR]
