Cu aproape un an şi jumătate în urmă, ceramista Cristina Bolborea devenea primul artist român invitat să expună în spaţiul “artei de căpătâi” a Portugaliei, Museu Nacional do Azulejo din Lisabona. În acest paradis al faianţei pictate, dispus în interiorul fostei mânăstiri Madre de Deus, întemeiată de regina Leonor în anul 1509, expoziţia “Locuri unde voi fi” urma să zăbovească circa trei luni. Afluxul de vizitatori, evaluările superlative ale specialiştilor de la Oficiul Patrimoniului portughez i-au determinat pe organizatori, pe directoarea muzeului, dna Maria Antónia de Mato Pintos, să dubleze intervalul de expunere şi apoi să propună itinerarea expoziţiei la cel de-al doilea muzeu, ca importanţă, al Portugaliei, Machado do Castro din Coimbra.
Cu mai bine de 100.000 de vizitatori în cele nouă luni pe simezele din Lisabona şi Coimbra, expoziţia cu titlu premonitoriu “Locuri unde voi fi” şi-a continuat călătoria muzeală în două spaţii la fel ofertante: Muzeul Grão Vasco şi Quinta da Cruz din oraşul nord-portughez Viseu. Graţie entuziasmului curatorilor de aici, care şi-au făcut promisiunea de a răspândi în toate zările experienţa găzduirii acestei expoziţii de excepţie, de a o face cunoscută tuturor cunoscătorilor în domeniu dar şi amatorilor de “azulejo” şi de ceramică din Portugalia, Cristina Bolborea a devenit invitatul de onoare al Bienalei Internaţionale de Ceramică (a XII-a ediţie) de la Aveiro.
În data de 6 noiembrie, la orele 18.00, în prezenţa oficialilor Camerei Municipale din Aveiro (“Veneţia lusitană”, cum i se mai spune), a lui Xohan Viqueira, ceramist şi comisar al Bienalei 2015, a doamnei Ana Gomes, directoarea Muzeului da Cidade şi a întregii echipe ICR Lisabona, va avea loc a patra inaugurare portugheză a expoziţei.
Iar “locurile unde va fi…” expusă se vor înmulţi semnificativ, câtă vreme în 2016 a fost cerută şi la Muzeele Ceramicii din Valencia şi din Madrid.
Antologia ceramică propusă de Cristina Bolborea are 150 de piese integrate în cicluri tematice obsesive, a căror dominantă este dată fie de cromatică (Siena, Mă numesc turcoaz), fie de profilul obiectului re-interpretat în spiritul ceramicii (podoabele – Bijuterii din cutia neagră, ţesăturile – Covoarele maeştrilor), fie de maniera grafică în care sunt „intarsiate” (Ace de chiparos, Locuri unde voi fi, Fiecare regiune pustie are un centru). O diversitate uluitoare, care vorbeşte nu doar despre uşurinţa de factură alchimică cu care artista mută realităţile acestei lumi din regnul lor specific în acela al ceramicii, ci şi despre un imaginar incandescent, exploziv, care seduce prin forţa cu care proiectează iluzii. Şi, cu toate acestea, „gheara” Cristinei Bolborea poate fi recunoscută în fiecare dintre întruchipările ei de porţelan, gresie, sau ceramică, în broderiile de indicibilă minuţie pe care le aplică pe faţa lutului.
Cristina Bolborea este o artistă cu o bogată activitate profesională. A obținut titul de doctor în Arte Plastice și Decorative la Universitatea Națională de Arte din București, instituție în cadrul căreia, începând cu anul 2000, este profesor și cercetător. Cristina Bolborea este curator pentru expoziții de artă decorativă contemporană la Galeriile Orizont, Galateea (din București) și Centrul Cultural Palatele Brâncovenești (Mogoșoaia). A expus individual și a participat la numeroase expoziții colective.
