Presa interaţională continuă să scrie despre protestele care nu încetează în România şi despre semnificaţia lor mai profundă. Pe prima pagină a ziarelor străine regăsim însă articole despre conflictul din Siria şi despre relaţiile tot mai tensionate dintre Rusia şi Occident.
„Noi manifestaţii în România, în timp ce bilanţul morţilor în tragedia de la clubul de noapte creşte”, titrează Le Monde. „În pofida căderii guvernului social-democratului Victor Ponta, mii de români au ieşit din nou în stradă, împotriva clasei politice considerate corupte şi responsabilă de tragedie”, explică cotidianul parizian. „Mii de oameni strigă împotriva corupţiei şi pentru o schimbare a clasei politice”, constată la rândul său El Pais din Spania. Iar din Germania, Frankfurter Allgemeine Zeitung inserează un articol intitulat după unul din sloganurile manifestanţilor: „Când corupţia ucide”. Un alt articol publicat de acelaşi cotidian german conchide că actuala criză este o veste foarte bună, căci „demisia lui Victor Ponta marchează o victorie a susţinătorilor statului de drept împotriva unei bande de hoţi, care a pus mâna şi a exploatat zone vaste din România începând cu 1989”. Iar „apogeul tupeului a fost atins prin legea care urma să protejeze întreaga conducere a ţării în faţa justiţiei în cazuri de corupţie”, aminteşte cotidianul german. Pe aceeaşi linie, Berliner Zeitung conchide că în România are loc „o revoltă împotriva corupţiei şi a întregii clase politice”. Iar Washington Post remarcă „dispoziţia pentru schimbare” care există în ţară. „Incendiul de la clubul de noapte bucureştean a devenit punctul de sublimare pentru mulţi români, care erau de multă vreme frustraţi de corupţia din rândul conducătorilor lor”, observă oficiosul de la Washington. Dar, continuă publicaţia americană, „deşi guvernul a demisionat pe fondul protestelor stradale, mulţi sunt sceptici că mişcarea de stradă fără lideri va reuşi să pună capăt vechii ordini”. Aceeaşi veche ordine dominată de corupţie a permis băncii olandeze Rabobank să acapareze 21.000 de hectare de teren arabil în întreaga Românie, scrie EUobserver. Ancheta jurnalistică publicată de oficiosul de la Bruxelles şi realizată în colaborare cu ziarul De Correspondent din Olanda prezintă cazul multor săteni din Zărand, ale căror pământuri au fost pur şi simplu vândute de primar, fără ştiinţa proprietarilor. „În România aflată în tranziţie, în care accesul şi controlul asupra resurselor strategice a trecut de la regimul comunist la oligarhii locali şi apoi la corporaţii, slaba administrare naţională a pământurilor cuplată cu corupţia şi pasivitatea instituţională au deschis calea unor mari acaparări de terenuri, cu consecinţe profunde asupra societăţii rurale”, atenţionează observatorul european. Presa internaţională este însă mai atentă la conflictul din Siria şi în general la situaţia din Orientul Mijlociu. „În timp ce Statele Unite intensifică războiul aerian împotriva Statului Islamic, Arabia Saudită şi Emiratele Arabe Unite îşi transferă majoritatea aviaţiei implicate în Siria spre Yemen, în luptele împotriva rebelilor Houthi”, relatează New York Times. În privinţa avionului prăbuşit în Sinai, Le Figaro scrie că „anchetatorii sunt siguri în proporţie de 90% că la bordul aparatului de zbor a explodat o bombă”, dar „autorităţile egiptene refuză în continuare să vorbească despre posibilitatea unui atentat”, la fel ca puterea rusă, care „se opune tezei unui act terorist”. De la Moscova, între timp, Nezavisimaia Gazeta se întreabă „Cât costă războiul din Siria?” „Fiecare decolare a unui avion Suhoi face o gaură de 20 până la 50 de mii de dolari în bugetul Rusiei”, adică „în fiecare zi, războiul (dus de Rusia) în Siria costă 2,3 milioane de dolari”, face socoteala cotidianul moscovit. Iar „obiectivul concret al Moscovei este înfrângerea opoziţiei siriene şi salvarea fie şi vremelnică a preşedintelui Bashar al-Assad”, relevă tot Nezavisimaia Gazeta. Oricare ar fi obiectivul lui Putin, prin acţiunile sale „Rusia periclitează ordinea mondială”, avertizează de la Washington şeful Pentagonului, citat de The Guardian, iar Le Soir constată că „Washingtonul îşi adaptează ‘postura operaţională’ pentru a face faţă oricărei ‘agresiuni’ ruseşti”. „Seful Pentagonului a precizat că Washington-ul îşi va moderniza arsenalul nuclear şi va investi în mijloace de înaltă tehnologie precum drone, bombardiere cu rază lungă de acţiune, lasere, tunuri electromagnetice”, şi noi mijloace militare „surprinzătoare”, pe care „nu le poate descrie în acest moment”, mai citim în publicaţia belgiană.
Adriana Buzoianu, RADOR
