‘Tendinţe centrifuge’ – am putea socoti drept cuvinte cheie pentru a defini eventimentele actualităţii europene oglindite de presa internaţională, dar schimbări importante se constată însă şi în plan politic. Preşedintele României, Klaus Iohannis, respinge împrumutul pentru Republica Moldova, titrează Timpul de la Chişinău, care prezintă şi argumentele: nesiguranţa că reformele vor fi continuate. Washington Post notează, de asemenea, că preşedintele României a trimis proiectul spre reexaminare parlamentului pe motiv că ajutorul financiar nu este „oportun”, fără o garanție că Republica Moldova va continua reformele pro-europene. În Spania, acordul de separare a Cataloniei a fost aprobat în parlamentul catalan, anunţă ABC. Odată cu acest pas, continuă ziarul spaniol, demarează procesul de desprindere, care include aprobarea de legi menite să construiască structuri de stat. Astfel, în mod „paşnic”, Catalonia va deveni un stat independent sub formă de republică, după un proces constitutiv care trebuie să se încheie cu o Constituţie catalană. Pe de altă parte, premierul spaniol, Mariano Rajoy, a anunţat iniţierea unui recurs la Curtea Constituţională pentru a invalida rezoluţia care susţine independenţa regiunii catalone, informează La Libre Belgique, iar The Independent consemnează că partidele pro-independenţă speră că această decizie va conduce la separarea de Spania într-un an şi jumătate. În Croaţia opoziţia de dreapta, conservatoare, a obţinut majoritatea voturilor în alegerile parlamentare, primele după aderarea ţării la UE, subliniază The Guardian. O observaţie interesantă găsim în Financial Times, potrivit căruia criza refugiaţilor a fost problema-cheie în Croaţia, ca şi în Polonia, care a virat spre dreapta prin revenirea la putere a partidului Lege şi Dreptate. În cazul Uniunii Democrate Croate, aflată până acum în opoziţie, liderul său a căutat să iasă în evidenţă pledând pentru măsuri mai dure de control în privinţa migraţiei, inclusiv prin trimiterea armatei, care să patruleze la frontierele Croaţiei, iar analiştii estimează că un guvern condus de Uniunea Democrată Croată va urma exemplul Ungariei de a ridica un gard de-a lungul frontierei cu Serbia. Imigraţia rămâne, aşadar, centrul dezacordurilor. Șeful Consiliului European a cerut Germaniei să depună eforturi pentru securizarea frontierelor UE, reţine Die Welt am Sonntag şi remarcă declaraţia preşedintelui Donald Tusk – cităm : „Responsabilitatea conducerii înseamnă şi securizarea frontierelor externe ale Europei, împreună cu alte state membre”. „UE se poate dezmembra şi asta se poate întâmpla incredibil de repede”, avertizează fostul ministru luxemburghez, Jean Asselborn, citat de EU-Observer şi accentuează: „Falsul naţionalism poate duce la război”. Rusia şi Iranul au încheiat un acord pentru achiziţionarea unui sistem de apărare antiaeriană, considerat drept unul dintre cele mai performante din lume, scrie New York Times şi precizează că această înţelegere a îngrijorat mult timp Israelul și alte țări din regiune, precum și SUA, care o văd ca destabilizatoare. Ziarele lumii scriu şi despre victoria în alegerile din Myanmar a partidului de opoziţie al lui Suu Kyi. Diario de Noticias se concentrează asupra biografiei laureatei Premiului Nobel pentru Pace, şi aminteşte că liderul Suu Kyi şi-a petrecut mai bine de două decenii în arest pentru că a condus protestele împotriva generalilor şi pentru că a condus la victorie partidul Liga Naţională pentru Democraţie în alegerile din 1990, o vocaţie de lider şi de martir descoperită târziu, apreciază cotidianul portughez. Ce se va întâmpla în continuare este neclar, opinează Washington Post şi menţionează că secretarul american de stat a felicitat naţiunea pentru „istoricul şi paşnicul sondaj de opinie” în care milioane de oameni au votat pentru prima dată, însă oficialii şi-au exprimat îngrijorarea că reformele din Myanmar ar putea stagna.
(Iulia Lăpădat)
