Numărul victimelor incendiului din clubul bucureştean Colectiv a crescut la 50. Tragedia demască corupţia şi slaba calitate a serviciului medical din România. Noul guvern va fi condus de tehnocratul Dacian Cioloş.
Miercuri dimineaţa a murit a 50-a victimă a incendiului de la clubul bucureştean Colectiv. Focul a izbucnit acolo în noaptea de 30 spre 31 octombrie de la artificiile aruncate în interior şi s-a extins rapid în tot localul. În incendiu şi-au pierdut viaţa 32 persoane, alte 18 murind în zilele ce au urmat ca urmare a rănilor suferite. Nu este exclus ca numărul victimelor să fie şi mai mare – în spitale se află în continuare peste 200 persoane, din care 24 în stare critică.
Tragedia aceasta a scos la iveală starea deplorabilă a serviciului român de sănătate. În spitale lipsesc medicii şi echipamentul de specialitate. Din această cauză, 36 pacienţi au fost trimişi la tratament peste graniţă, între altele în Austria, Olanda, Germania, Marea Britanie şi Israel. În multe cazuri însă starea răniţilor este atât de gravă, încât deja nu se mai pot face multe. Miercuri, în avionul spre Elveţia a murit unul din pacienţi, care urma să fie tratat la Geneva. În ţară se aud tot mai des voci că decizia privind primirea ajutorului din străinătate a fost luată prea târziu de către autorităţi.
Potrivit sondajului INSCOP, aproape 30% din români apreciază că cea mai mare amărăciune este starea lor proastă de sănătate şi nu au încredere în serviciul de sănătate. Salariul mediu al unui medic într-un spital român nu depăşeşte echivalentul a 600 euro. În cursul ultimilor opt ani au plecat din ţară peste 7000 de specialişti. Opinia generală este că cei care au rămas cer deseori şpagă în schimbul unei intervenţii efectuate.
Pentru tragedia de la clubul Colectiv românii dau vina pe funcţionarii care, în goana după şpagă, închid ochii la problemele legate de securitate şi la prevederile privind incendiile. Multe lucruri arată că au dreptate. În timpul incendiului, în localul în care se aflau 400 persoane exista un singur stingător şi era deschisă o singură ieşire. Au fost arestaţi deja trei propietari ai clubului, bănuiţi că au dat şpagă în schimbul aprobării de funcţionare a localului. După gratii a ajuns (deocamdată pentru 30 zile) şi primarul sectorului patru al Bucureştiului, Cristian Popescu Piedone, împotriva căruia a fost începută ancheta privind primirea de şpăgi şi neîndeplinirea sarcinilor de serviciu.
Neglijenţele în problema măsurilor împotriva incendiilor sunt uriaşe. O inspecţie recentă a dezvăluit că din 19.000 de şcoli în ţară numai 7% respectă măsurile anti-incendiu, ceea ce teoretic înseamnă că restul ar trebui închise.
Despre reforme profunde în stat politicienii însă nu vorbesc. Deocamdată sunt ocupaţi cu calmarea stărilor de spirit sociale. Românii sunt furioşi pe întreaga clasă politică. O parte din ei cer de-a dreptul dizolvarea parlamentului şi trecerea în ilegalitate a majorităţii partidelor, considerându-le corupte. Deocamdată, s-a reuşit demisia premierului Victor Ponta, care este bănuit de câteva luni de spălare de bani murdari. Demonstraţiile din Bucureşti împotriva clasei politice corupte au loc zilnic, cu toate că nu mai sunt atât de numeroase ca săptămâna trecută.
Marţi, preşedintele Klaus Iohannis a prezentat noul candidat la funcţia de premier, care va conduce ţara până la alegerile parlamentare din decembrie anul viitor. Dacian Cioloş, în vârstă de 46 ani, fără de partid, va conduce un guvern de tehnocraţi, format din persoane fără niciun fel de afiliaţie politică. El a fost în trecut comisar al Uniunii pentru problemele agriculturii, iar din iulie este unul din consilierii preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Cioloş are sprijinul opoziţiei în parlament. Liviu Dragnea, şeful celui mai mare grup al social-democraţilor, din care a provenit premierul Victor Ponta, nu a exclus ca partidul lui să sprijine candidatura lui Cioloş. A afirmat însă că acest sprijin va depinde în mare măsură dacă noul premier va dori să realizeze postulatele programatice ale social-democraţilor. Cioloş încă nu a prezentat componenţa noului său cabinet. Pentru anunţarea lui, prezentarea programului şi cererea votului de încredere în parlament are la dispoziţie zece zile.
Articol de Michal Kokot
Traducerea: Maria Stanciu
GAZETA WYBORCZA (Polonia), 12 noiembrie 2015
