Presa internaţională continuă să scrie despre criza refugiaţilor, dar şi despre alte probleme cu care se confruntă Europa, între ele figurând protestele împotriva austerităţii, din Grecia, ca şi situaţia politică din Portugalia. Ziarele străine sunt de asemenea interesate de numeroasele conflicte din Orientul Mijlociu, care îi împing pe oameni să caute adăpost în Europa.
„Summitul din Malta, la care au participat peste 60 de lideri europeni şi africani, s-a încheiat cu un acord privind instituirea unui fond de 1,8 miliarde de euro, care ar putea ajunge la 3,6 miliarde de euro, destinat măsurilor de combatere a celei mai mari crize a migraţiei cu care s-a confruntat vreodată Uniunea Europeană”, citim în The Guardian. Cotidianul britanic notează însă că suma este considerată insuficientă de liderii africani şi apreciază că, chiar dacă va fi implementat, „acordul va avea un impact rapid minim asupra actualei crize”. Citat de The Times, ministrul de finanţe german o acuză pe Angela Merkel că „a declanşat o avalanşă a migranţilor” şi este la rândul lui acuzat că foloseşte „limbajul agitatorilor şi xenofobilor”. Pe fondul tensiunilor provocate de criza refugiaţilor, Der Spiegel informează că „Germania îşi schimbă obiectivul în politica externă, renunţând la promovarea democraţiei pentru a susţine limitarea cât mai mult posibil a migraţiei”. Şi „deoarece Europa nu se poate pur şi simplu separa, o mare parte a lumii trebuie să devină un loc mai bun – un obiectiv incredibil de ambiţios, echivalent cu o combinaţie între disperare şi megalomanie”, apreciază acelaşi ziar german. Şi tot Der Spiegel ne lămureşte că „nu doar politica germană externă şi de securitate va fi recalibrată, ci şi politica dezvoltării”, aceasta urmând să fie „folosită ca pârghie pentru a încuraja guvernele străine să coopereze la repatrierea refugiaţilor”. Iar „în centrul noului concept se va afla armata Germaniei”, punctează Der Spiegel. Despre „evenimentele din Germania, Austria, Suedia, care au dus la revenirea temporară la controlul frontierelor, pe fondul exodului refugiaţilor”, a vorbit de altfel şi şeful Consiliului European. Citat de cotidianul polonez Rzeczpospolita, Donald Tusk a atenţionat că „salvarea zonei Schengen este o cursă contra cronometru pe care vrem să o câştigăm”. De altfel, nu este singura zonă aflată în pericol, căci după cum avertizează publicaţia Stratfor, „criza migranţilor ar putea reaprinde butoiul cu pulbere balcanic”, în condiţiile în care Ungaria ameninţă din nou cu ridicarea unui gard la frontiera cu România. Europa se confruntă însă şi cu alte probleme, determinate de măsurile de austeritate. La Atena, grecii au ieşit din nou în stradă, „pentru prima dată de la instalarea guvernului lui Alexis Tsipras care promitea atenuarea impactului greutăţilor economice”, relatează Kathimerini. Iar în Portugalia, aceleaşi măsuri de austeritate ar putea aduce la putere un guvern de stânga, după cum citim în ziarul lusitan Diario de Noticias, care apreciază că ar fi o „soluţie obişnuită în Europa şi pe deplin legitimă”. Din Spania, El Pais menţionează că noul guvern „va trebui să păstreze ceea ce s-a obţinut şi să-i facă pe portughezi să simtă îmbunătăţiri în viaţa de zi cu zi”. Şi tot din Spania, ziarul ABC se întreabă „ce se poate aştepta de la cele două summituri pe tema Siriei” care vor avea loc în zilele următoare. „Propunerea Rusiei pentru reglementarea conflictului sirian câştigă puţini aderenţi, stârnind critici atât din partea Occidentului, cât şi din partea oficialilor arabi, preocupaţi că proiectul nu clarifică soarta preşedintelui Bashar al-Assad”, remarcă Wall Street Journal. Le Monde conchide că „înaintea conferinţei de la Viena pe tema Siriei, rămân divergenţe serioase”, iar cotidianul Milliyet din Turcia notează că Ankara susţine că în Siria „este nevoie şi de operaţiuni terestre”. Pe frontul împotriva jihadiştilor, „kurzii cuceresc un drum strategic din Irak”, scrie New York Times, iar Washington Post adaugă că „forţele kurde au fost sprijinite de atacuri aeriene coordonate de Statele Unite”. Pe acelaşi front, în Europa, La Stampa relatează că „17 persoane au fost arestate în cadrul unei operaţiuni antiteroriste” care a vizat o celulă jihadistă cu filiale în mai multe ţări europene. O operaţiune „începută în 2010, când a fost identificat un site care înlesnea recrutarea şi radicalizarea militanţilor prin intermediul internetului”, mai citim în cotidianul italian. Să mai notăm că ziarul rus Panorama constată că „pe fondul crizei din Republica Moldova s-au reactivat unioniştii”. Iar revista britanică The Economist scrie despre „responsabilitatea colectivă” pentru incendiul de la clubul de noapte bucureştean. „Noi oameni la vârf şi nerăbdarea publicului faţă de trecut sunt condiţii necesare pentru ca România să se transforme într-o ţară europeană modernă”, dar „nu şi suficiente”, atenţionează revista britanică. Iar „crearea de instituţii, într-o ţară care nu are nici o amintire a lor, este un lucru dificil”, punctează The Economist.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
