Miile de demonstranţi ieşiţi pe străzi au obligat guvernul să demisioneze. În componenţa noului cabinet au intrat în principal funcţionari ai Uniunii Europene. Dacă vor reuşi ei să combată corupţia, va depinde în mare măsură de atitudinea societăţii.
„Da, corupţia este generalizată, dar aceasta nu înseamnă că trebuie să fiu de acord cu ea” – îmi explică Oana. După şapte ani de studii şi muncă în Germania, s-a întors anul trecut în România. Din octombrie încearcă să creeze o firmă proprie de catering. De ce s-a întors în ţara în care circa 93% afirmă că corupţia este larg răspândită (datele CE)?
„Oamenii de aici gândesc exact ca tine, că în ţară este numai corupţie şi birocraţie. Ce îmi imaginez eu, de vreau să înfiinţez o firmă? Este desigur greu, dar nu este imposibil. Intru într-o afacere alimentară, trebuie să trec prin multe controale, dar de mine va depinde cum vor arăta ele” – îmi explică Oana. Recunoaşte că, înainte de a înfiinţa firma, a cerut sfatul unor persoane cu experienţă.
„Dacă un controlor găseşte la mine o greşeală, va trebui să plătesc o amendă, iar dacă va dori să mă şicaneze, va trebui să cunosc legea. Trebuie să lupt pentru mine” – adaugă şi îmi spune cum, acum câteva zile, a trecut strada printru-un loc nepermis. „M-a oprit imediat poliţistul. I-am spus: ok, ştiu ce am făcut. Plătesc amenda, dar te rog să-l amendezi şi pe şoferul care a oprit pe trecerea de pietoni, eu fiind nevoită să trec pe alături. Poliţistul a zâmbit şi nu a dorit să ia bani. În cele din urmă este şi el om, nu întotdeauna un animal care vrea bani” – explică Oana. „Da, ştiu, că aceasta este o abordare idealistă” – zâmbeşte.
La sfârşitul lui octombrie, în urma incendiului de la clubul Colectiv au murit peste 55 persoane. Timp de aproape o săptămână, zeci de mii de oameni au protestat în cele mai mari oraşe ale României împotriva situaţiei din ţară. Pe una din lozinci se putea citi: „Dacă noi nu ne vom schimba, nu-i vom schimba nici pe ei (politicieni). „La Colectiv au mers oameni ca mine, care iubeau rock-ul şi alternativa, nefiind de acord cu ce se întâmplă în ţară, cu plata şpăgilor. De aceea ne-a afectat atât de mult moartea atâtor oameni nevinovaţi” – spune Oana.
În urma protestelor a demisionat premierul Victor Ponta. În iulie deja el a fost acuzat de spălare de bani murdari, de corupţie şi evitarea de a plăti impozitele în perioada dinainte de ocuparea funcţiei de şef al guvernului. Activele lui au fost îngheţate, Ponta însă a negat totul.
În fruntea noului guvern se află fostul comisar al Uniunii pentru agricultură, Dacian Cioloş. El a format un cabinet tehnocrat, numind în ministere în primul rând funcţionari ai Uniunii şi activişti din sectorul al treilea. „Am aruncat o privire pe lista noilor miniştri. Mă intersează mai mult sau mai puţin ce se întâmplă în politică. Nu cunosc niciun nume, iar în cazul meu aceasta înseamnă că niciuna din aceste persoane nu a fost amestecată în vreun scandal” – spune Oana.
„Scopul meu a fost numirea unor persoane competente şi cu experienţă, care lucrează în administraţia Uniunii sau în societatea civilă” – explică premierul Cioloş. În felul acesta, în guvernul său, în fruntea Ministerului de Finanţe se află Anca Dragu, fost expertă la Fondul Monetar Internaţional şi analistă care a lucrat pentru Comisia Europeană. Nu lipsesc nici reprezentanţii afacerilor. Ministru al economiei va fi Costin Grigore Borc, şeful filialei uriaşului concern din branşa construcţiilor, CRH în România.
România este una din cele mai sărace ţări ale UE şi una din cele mai corupte. Potrivit sondajelor Comisiei Europene, pentru 65% din firme corupţia reprezintă o problemă gravă. Un procent similar aminteşte de nepotism şi protecţie. Un român din patru a recunoscut că în cursul ultimului an i-a fost cerută şpagă. Media pe UE este de 4%. În anul 2005, ca urmare a presiunilor din partea UE, pentru lupta cu corupţia a fost înfiinţată Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Numai anul trecut ea a contribuit la condamnarea unui număr de 1138 persoane, între care 24 primari de oraşe, cinci deputaţi, doi foşti miniştri şi un premier.
Peste 90% din procedurile DNA se încheie cu sentinţe de condamnare. Agenţia se concentrează în principal pe corupţia în firmele de stat, autoguvernări, poliţie, instanţe judecătoreşti şi servicii vamale.
Comisia Europeană, în raportul ei anual dedicat ţărilor membre, atrage atenţia asupra absenţei transparenţei în administrarea finanţelor publice şi riscul corupţiei în contractele publice, în special la nivel local. Însuşi accesul la fonduri în România rămâne greoi îndeosebi pentru firmele mici şi medii. Educaţia nu răspunde nevoilor pieţei muncii, iar posibilităţile limitate ale administraţiei publice şi politica fiscală instabilă îngrădesc investiţiile şi exportul.
GAZETA WYBORCZA (Polonia), 17 noiembrie 2015
Articol de Agnieszka Filipiak
Traducerea: Maria Stanciu
