Două par a fi principalele cuvinte cheie care marchează presa internaţională în urma atentatelor din Franţa: teamă şi precauţie. Teamă, pentru că deşi autorităţile iau măsuri sporite pentru a preveni alte atacuri, apar noi episoade care arată că terorismul nu mai este doar o noţiune abstractă şi îndepărtată. Precauţie, pentru că nimeni nu mai poate ignora pericolul şi tot mai multe ţări îşi întăresc măsurile de securitate. În Franţa, guvernul a aprobat proiectul de prelungire cu trei luni a stării de urgenţă, scrie Le Parisien. Iar Le Figaro anunţă că 118 percheziţii au fost efectuate ieri de autorităţi în cazul atentatelor de la Paris, fiind arestate cel puţin 25 de persoane. În cursul unei operaţiuni organizate în cartierul parizian Saint Denis, o femeie kamikaze a detonat încărcătura explozivă pe care o purta asupra sa. Nivelul de securitate a fost ridicat şi în Suedia şi Danemarca, ajungând la gradul doi, transmite presa locală. Operaţiuni antiteroriste au avut loc şi în Turcia, după cum anunţă ziarul Zaman, fiind arestate pe aeroportul din Istanbul opt persoane suspecte de legături cu gruparea ISIS. La nivel european, există disensiuni în ceea ce priveşte modul în care trebuie acţionat în privinţa terorismului, arată portalul turc de ştiri Haberturk şi comentează că declaraţia preşedintelui Franţei conform căruia „suntem în război cu ISIS” nu este văzută cu ochi buni de toată lumea de la Berlin. Astfel, adjunctul cancelarului german arată – cităm – „că a vorbi despre războiul împotriva ISIS sporeşte teama de război în interiorul societăţii noastre, asta fiind exact ce urmăreşte şi reuşeşte să obţină terorismul”. Iar The New York Times continuă ideea, notând că „Reacţiile panicate, aţâţate de politicieni de dreapta din Statele Unite şi Europa, care îndeamnă la declararea războiului împotriva IS, sunt în majoritate doar zgomote. Nimeni din cei care propun acest gen de răspuns nu spune nici măcar în linii mari cum s-ar face aşa ceva”. Nici măcar preşedintele Franţei nu ştie ce să facă, dacă este să dăm crezare spaniolilor de la El Mundo. Publicaţia arată că „François Hollande nu ştie încă ce vrea să facă, nici cum, dar ştie că nu vrea să acţioneze singur”.
Despre alianţe şi interese comune scrie şi La Razon, tot din Spania, care arată că „sub ameninţarea comună a terorii jihadiste pe care o reprezintă ISIS, preşedintele francez şi omologul său rus par dispuşi să lase în urmă toate diferendele privind viitorul politic al Siriei”. Moscova nu renunţă să îl susţină pe preşedintele Assad, Russia Today arătând că şeful diplomaţiei ruse a subliniat că „după atentatele de la Paris, este inacceptabil să ceri plecarea președintelui Bashar al-Assad ca o condiție prealabilă pentru orice uniune împotriva terorismului”. Pe de altă parte, Moscova consideră doborârea avionului rusesc în Egipt drept un atac împotriva Rusiei, după cum informează Interfax, care precizează că transportatorii aerieni din Rusia au fost avertizaţi să îşi ia măsuri suplimentare de securitate când zboară către 47 de state, printre care şi România.
Un aspect important al luptei împotriva ISIS este considerat impermeabilizarea graniţelor Turciei pentru a bloca circulaţia luptătorilor grupării Statul Islamic. Ziarul turcesc Sabah scrie că secretarul de Stat american a anunţat că va fi lansată o operaţiune comună cu Turcia pentru a închide graniţa cu Siria pe segmentul de 98 km dintre localităţile Jerablus şi Azez.
Un comentariu privind criza imigranţilor atrage atenţia în ziarul polonez Rzeczpospolita, care titrează „Merkel se îneacă, strigând ‘Ne vom descurca!’. Potrivit editorialului, cu cât Angela Merkel va aborda mai repede şi raţional problema imigraţiei, cu atât va fi mai bine. „Căderea cancelarului Germaniei ar fi un triumf pe de o parte al extremei drepte (care creşte ca forţă în dauna dreptei de centru) şi, pe de altă parte, al stângii, care poate prelua guvernarea”, opinează Rzeczpospolita.
În contextul în care ameninţarea teroristă este subiectul central al presei şi al opiniei publice internaţionale, asistenta secretarului de stat american a făcut apel la aliaţii SUA să nu uite de Ucraina. Potrivit Unian, Victoria Nuland a amintit că în urmă cu doar doi ani, aproape un milion de ucraineni au stat, câteva zile și săptămâni, pe ninsoare, în piaţă, cerând guvernului – cităm – „să le ofere ceea ce noi avem: demnitate umană, democrație, un guvern care să nu fie corupt, justiție”. Demnitarul american a cerut să fie continuate presiunile asupra Rusiei pentru aplicarea completă a acordurilor de la Minsk.
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
