În centrul atenţiei presei internaţionale rămâne atacul terorist de la Paris şi consecinţele sale. Abdelhamid Abaaoud, „instigatorul presupus al atentatelor din urmă cu o săptămână, a fost ucis”, titrează Le Monde, iar Der Spiegel menţionează că jihadistul belgian a plecat în Siria din Germania. Le Monde scrie şi despre starea de urgenţă prelungită pentru trei luni în Franţa, o măsură care „în principal prevede restricţii ale dreptului de a manifesta”. La rândul său, şi Belgia impune măsuri de securitate mai drastice, iar şeful guvernului de la Bruxelles propune ca „luptătorii întorşi din Siria să poarte brăţări electronice”, după cum relatează La Libre Belgique. Chiar dacă această iniţiativă nu are şanse să fie adoptată, notează cotidianul belgian, „jihadiştii aflaţi pe punctul de a pleca vor purta obligatoriu o brăţară electronică, iar la întoarcere vor trebui să urmeze un program de deradicalizare”. Un alt ziar belgian, Le Soir atrage atenţia că „lupta angajată împotriva barbariei trebuie dusă împotriva teroriştilor şi în acelaşi timp trebuie garantate libertăţile publice, trebuie salvgardate şi cultivate bazele democraţiei”. De dincolo de canalul Mânecii, The Guardian constată că „atacurile de la Paris au determinat o triplare a numărului cererilor de intrare în rândurile armatei franceze”, la 1.500 pe zi. Le Figaro se ocupă de sursele de finanţare ale „organizaţiei teroriste celei mai bogate din istorie, cu un patrimoniu evaluat la 2.260 de miliarde de euro şi un buget de 2,6 miliarde de euro pentru anul 2015”. Acelaşi ziar parizian semnalează că „potrivit unui raport al Grupului de acţiune financiară, numeroase ţări au mijloace juridice de a opri unele transferuri financiare destinate unor indivizi recenzaţi ca fiind terorişti, dar foarte puţine le utilizează”. Pentru a combate Statul Islamic, o cooperare a Franţei cu Rusia „oferă Parisului şanse mai mari de a lupta eficient împotriva unui inamic considerat de-acum în mod clar o prioritate”, apreciază editorialul din Le Monde, avertizând însă că „în tot acest târg care se va face cu Moscova, occidentalii vor trebui ca, în schimbul sprijinului rusesc împotriva jihadiştilor, să nu-şi sacrificice principiile care îi unesc şi pe care se bazează sprijinul acordat de ei Ucrainei”. „O alianţă împotriva ISIS ar putea fi un lucru mai uşor de spus, decât de înfăptuit”, conchide New York Times. Căci, „ipoteticii parteneri, Washington şi Moscova, sunt supuşi unor forţe centrifuge”, între care „anexarea Crimeii de către Rusia şi ingerinţa în estul Ucrainei, ca şi demersurile Moscovei de demonizare a Washingtonului şi de subminare a încrederii în ataşamentul NATO faţă de apărarea colectivă, pe lângă susţinerea acordată de Kremlin preşedintelui Bashar al-Assad al Siriei”, punctează cotidianul american. În aceeaşi idee, Wall Street Journal informează că „Uniunea Europeană se îndreaptă spre prelungirea sancţiunilor economice impuse Rusiei ca urmare a crizei din Ucraina, în pofida demersurilor de îmbunătăţire a relaţiilor cu Moscova, după atacurile de la Paris”. Şi tot din America, Washington Post notează că „Statul Islamic pierde teren” pe frontul din Siria şi Irak, iar această situaţie ar putea antrena „mai multe atacuri peste graniţe”. Reacţionând la rândul ei, Europa se declară „pregătită să ridice un zid, cel puţin în faţa persoanelor care vin din afara zonei Schengen”. Este vorba deocamdată doar de o propunere de instituire a unor „controale sistematice şi coordonate” asupra „tuturor călătorilor care intră în zona Schengen, comunitari sau nu, pentru a evita pătrunderea militanţilor islamici născuţi în Europa şi care au un paşaport european”, citim în La Stampa. O astfel de iniţiativă ar putea scoate practic din zona de liberă circulaţie Grecia, Spania, Italia şi ţările est-europene între care şi Polonia, care să se constituie într-o „minizonă Schengen”, relatează ziarul Rzeczpospolita de la Varşovia, cu menţiunea că ar fi vorba despre o „încercare de salvare a unei părţi a zonei în care se va putea circula fără paşapoarte”. S-ar putea însă ca spaţiul de liberă deplasare a cetăţenilor europeni să nu fie singura victimă, după cum citim în EUobserver. Publicaţia de la Bruxelles informează că preşedintele Comisiei Europene vorbeşte din nou despre o „Europă cu două viteze”, în care „statele membre importante să poată face totul împreună, iar celelalte să fie mai puţin implicate”.
(Adriana Buzoianu – RADOR)
