Odată cu învestirea de marţi a guvernului condus de tehnocratul Dacian Cioloş, în politica internă a României a început un nou capitol. La aproape fix un an de la alegerea sa, preşedintele Klaus Iohannis a ieşit din rolul său de până acum şi a devenit un preşedinte jucător – a afirmat într-un interviu acordat cotidianului politologul Cristian Pârvulescu.
„Este vorba despre un guvern prezidenţial, pentru care preşedintele Klaus Iohannis îşi asumă răspunderea – a apreciat Cristian Pârvulescu, profesor la SNSPA, situaţia creată după investirea noului Cabinet. Marţi, preşedintele mult criticat pentru că vorbeşte prea puţin, vorbit aproape tot atât de mult ca în întreg mandatul său de până acum. A participat la prima şedinţă a Cabinetului, respectiv la ceremoniile organizate la ministerele mai importante până la ore târzii şi a ţinut la toate câte un discurs”.
„În acest moment persoana cea mai importantă din politica internă românească este Iohannis. Pentru a întrebuinţa o comparaţie din fotbal, potrivit Constituţiei are şi sarcina de judecător, dar a început să şi joace: a impus Parlamentului guvernul său şi se pare că profitând de mişcările de stradă tinde spre transformarea radicală a sistemului politic – opinează politologul, care a atras totodată atenţia asupra faptului că un guvern prezidenţial este deosebit de vulnerabil. După ce au votat Cabinetul, partidele parlamentare se vor poziţiona probabil de partea opoziţiei şi vor încerca să profite şi de cele mai mici greşeli ale guvernului. Astfel încearcă să-l compromită şi pe preşedinte prin a-i îngusta sfera de influenţă.”
În opinia lui Pârvulescu nu sunt multe de aşteptat din partea unui guvern interimar, a cărui sarcină va consta garantarea evoluţiei lucrurilor contidiene faţă de declaraţiile răsunătoare ale preşedintelui şi primului ministru. Este destul de rar ca un guvern de experţi să prezinte rezultate durabile şi nici startul Cabinetului Cioloş nu este într-adevăr promiţător – a spus Pârvulescu.
Dacian Cioloş a retras trei candidaţi pentru funcţia de miniştri din cauza incompatibilităţii, iar programul de guvernare prezentat Parlamentului a fost apreciat drept slab atât ca întindere cât şi în conţinut. Iar faptul că legislativul a acordat votul de încredere unui guvern pe baza unui text nedefinitivat frizează limitele constituţionalităţii. După cum a opinat politologul român, „programul este planul de acţiune al viitorului guvern şi nu poate fi completat ulterior.
Peste 70% dintre parlamentari au votat echipa fostului comisar UE pentru agricultură – în opinia analistului din considerente cinice. Stângăciile în jurul formării guvernului au demonstrat că tehnocraţii care preiau locul guvernului Ponta nu constituie o echipă, astfel încât le va fi greu să realizeze un program, oricare ar fi acesta. Mai ales PSD, partidul de guvernământ care constituie coloana vertebrală a guvernului demisionar s-a temut că în anul care a mai rămas până la alegerile parlamentare guvernul Cioloş poate deveni un serios adversar de temut. Potrivit unor surse de presă PSD a fost dispus să voteze noul Cabinet numai după ce premierul a promis că nu va înfiinţa un partid.
NÉPSZABADSÁG (Ungaria), 19 noiembrie 2015
(Autor: Levente Szőcs)
Traducerea: Imola Stănescu
