„Datorită bombardamentelor Rusiei, armata siriană ‘înaintează pe aproape toate fronturile'”, a declarat preşedintele Siriei, Bashar al-Assad, într-un interviu acordat, ieri, postului de televiziune Phoenix din Hong Kong, citat de ziarul turc „Hürriyet”. Dar, din ziarul american „The Washington Post”, aflăm că, în opinia preşedintelui Statelor Unite, Barack Obama, „ar fi mai util dacă preşedintele rus Vladimir Putin şi-ar îndrepta atacurile sale din Siria mai degrabă împotriva Statului Islamic decât împotriva rebelilor care se opun regimului preşedintelui Assad”. Atenţia preşedintelui Vladimir Putin este însă greu pusă la încercare în aceste zile pentru că, după cum relatează ziarul britanic „The Guardian”, „în Crimeea a fost decretată starea de urgenţă, din cauză că nişte sabotori au lăsat pe întuneric întreaga peninsulă, tăindu-i curentul electric”. Ziarul ucrainean „Kyiv Post” precizează că „două generatoare fuseseră deja distruse vineri, în zorii zilei, dar, duminică, au fost aruncate în aer şi celelalte două generatoare rămase în funcţiune”. Referindu-se la acelaşi incident, cotidianul american „The New York Yimes” informează că, potrivit unor relatări din presa ucrineană, „sâmbătă, după apariţia primelor defecţiuni, s-au semnalat ciocniri între poliţia ucraineană şi susţinători ai partidului naţionalist Sectorul Dreptei”.
Dar deşi s-a aflat pe prima pagină a ziarelor de foarte multă vreme, conflictul din Ucraina pare să fie acum pus în umbră de recentele atentate de la Paris şi, mai nou, de starea de tensiune care domneşte în Bruxelles, aşa-zisa capitală a Europei fiind şi ea acum în pericol. Într-un editorial apărut în ziarul belgian „Le Soir”, redactorul-şef consideră că, „brusc, Bruxelles-ul devenise un cimitir al oamenilor vii, un oraş-fantomă, un oraş stins şi pustiu”. Iar după ce anunţă şi el că „Bruxelles-ul era în stare de asediu”, ziarul francez „Le Figaro” oferă şi informaţii despre ultimele evenimente petrecute la Franţa: „Începând de astăzi, în şcolile Paris şi din împrejurimi intră în vigoare măsuri speciale de securitate” şi, „în sudul ţării, în cadrul campaniei eletorale pentru apropiatele alegeri regionale, candidatului Frontului Naţional, de extremă dreaptă, a făcut din nou valuri, afirmând că „musulmanii nu pot ocupa poziţii egale cu ale catolicilor şi trebuie să accepte faptul că trăiesc pe un pământ care, din punct de vedere cultural, este creştin”. Mai puţin marcaţi de prejudecăţi, politicienii canadieni se arată primitori faţă de refugiaţii musulmani. Din publicaţia francofonă „Le Journal de Montréal” aflăm că „guvernul liberal canadian a anunţat că va primi 25.000 de refugiaţi sirieni”. Şi pentru că am ajuns la refugiaţi şi la primirea lor în diverse ţări democratice din lume, nu o putem uita pe Angela Merkel, cancelarul Germaniei, cu atât mai mult cu cât, după cum aminteşte ziarul francez „Le Monde”, „pe 22 noiembrie s-au împlinit zece ani de când ea ocupă această înaltă funcţie. Contestată, şi chiar dispreţuită de colegii săi de partid la începutul mandatului, după zece ani, ea a ajuns în Germania să fie considerată ‘fără alternativă'”, scrie „Le Monde”. Şi, potrivit unui sondaj din ziarul german „Frankfurter Allgemeine”, „60% dintre germani cred că, în actuala situaţie, niciun alt politician nu ar gestiona mai bine ţara ca ea”.
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
