Relaţiile dintre Rusia şi Turcia sunt urmărite cu mare atenţie de presa internaţională, după doborârea avionului rusesc de către forţele armate turce. În acelaşi timp, ziarele străine scriu despre iniţiativele de creare a unui front unit împotriva pericolului jihadist, pe fondul actelor de terorism care s-au înmulţit în ultima vreme.
„Rusia aplică sancţiuni contra Turciei”, relatează Rossiiskaia Gazeta, citându-l pe premierul rus Dmitri Medvedev. „Guvernul de la Moscova va da o replică economică pe durată nedefinită”, precizează Medvedev, vorbind despre un „act de agresiune contra statului” rus din partea Turciei „care este membru al NATO”. De la Ankara, Hurriyet punctează că „preşedintele turc pare hotărât să nu cedeze în faţa tensiunilor cu Rusia, promiţând că ţara sa nu va prezenta scuze pentru incident şi subliniind că „ei ar trebui să ne prezinte scuze”. Ziarul polonez Rzeczpospolita înşiră cele „cinci succese” pe care Erdogan le-ar fi repurtat în politica internă dar şi în cea externă. Anume: „A arătat că armata îi este deplin subordonată; NATO a făcut zid de partea Turciei; Erdogan a devenit în câteva secunde (cât a avut nevoie racheta pentru a doborî bombardierul rus), eroul turcilor, care privesc din nou la ţara lor ca la o mare putere; al patrulea succes – aşa cum a făcut anterior Rusia, Turcia a arătat că fără ea nu se poate negocia nici o soluţie în Siria, şi în fine, Turcia a arătat că există limite pentru aroganţa rusă”, apreciază cotidianul varşovian. Revenim la Moscova, de unde ziarul Kommersant ne linişteşte totuşi, afirmând că incidentul aerian „nu va avea repercusiuni şi asupra iniţiativei de creare a unei coaliţii antiteroriste” şi „nu va duce la declanşarea unui conflict de proporţii între Moscova şi Occident”. Acelaşi lucru l-am putea crede citind La Libre Belgique, din care aflăm că „Rusia ar fi gata să constituie un stat-major comun împotriva Statului Islamic, alături de Franţa, Statele Unite şi chiar Turcia, în pofida tensiunilor existente între Ankara şi Moscova”. Jurnalul belgian adaugă însă că „preşedintele american Barack Obama a exprimat rezerve importante în privinţa posibilităţii de a coopera cu Rusia”, după întrevederea cu preşedintele francez. Ajuns între timp la Moscova, Francois Hollande se vede „înghesuit între poziţiile divergente ale Statelor Unite şi Rusiei”, scrie Le Monde. „Diplomaţia franceză tinde să găsească un numitor comun între ceea ce este de dorit şi ceea ce este posibil, pentru a obţine o coaliţie cât mai largă împotriva” jihadiştilor, estimează cotidianul parizian. După întâlnirea de la Moscova, „Hollande şi Putin se declară gata să coopereze” împotriva terorismului, relatează la rândul său Le Figaro. Şi în Marea Britanie se fac pregătiri pentru o implicare în campania de bombardamente aeriene din Siria, citim în The Times. Germania este şi ea gata să se alăture intervenţiei militare în Siria, anunţă Der Spiegel. De la Sofia, publicaţia Trud scrie că „Statul Islamic a declarat război Greciei, României şi Macedoniei”, însă Bulgaria nu se află pe lista care cuprinde numeroase ţări, de la Statele Unite şi până la Moldova. Între timp, în Moldova, „13 persoane au fost arestate sub suspiciunea de organizare a unor atacuri în Chişinău şi Bălţi, oraş cu populaţie majoritar rusă, cu scopul de a crea o nouă republică separatistă, similară cu cea din estul Ucrainei”, consemnează New York Times. Financial Times revine asupra unei mai vechi preocupări a publicului din Regatul Unit, evidenţiind că „imigraţia în Marea Britanie a ajuns la un nou nivel record”, iar The Telegraph punctează că, dacă anul trecut România se clasa pe locul nouă între ţările de provenienţă a imigranţilor, anul acesta a intrat în primele cinci. Şi în fine, citat de Corriere della Sera, Papa Francisc, aflat în Kenya, a subliniat că numele lui Dumnezeu „nu trebuie folosit niciodată pentru a justifica ura şi violenţa”.
Adriana Buzoianu, RADOR
