Semnele schimbărilor climatice sunt pretutindeni în jurul nostru, de la mări şi oceane ale căror nivel este în creştere până la stratul de gheaţă al Groenlandei care se topeşte şi recife de corali care se albesc şi se degradează. Comunitatea internaţională este la un moment de cotitură, iar deciziile pe care le luăm azi vor influenţa clima în care se vor naşte copiii şi copiii copiilor noştri.
Dar aci nu este vorba doar de viitor. Beneficiile efectelor eliminării factorilor poluanţi asupra mediului sunt imediate: aer curat, costuri energetice reduse şi industrii noi care se dezvoltă.
Aceasta este miza Conferinţei Părţilor (COP21), de la Paris unde, în perioada 30 noiembrie-11 decembrie, se reunesc reprezentanţi din peste 200 ţări, pentru a negocia un acord de climă cuprinzător, care să intre în vigoare începând cu anul 2020. Acum, mai mult decât oricând, există voinţă socială şi politică pentru a lua măsuri de contracarare a încălzirii globale şi efectului în lanţ al acesteia asupra mediului înconjurător. Peste 160 de ţări, responsabile de peste 90 la sută din emisiile globale de dioxid de carbon şi-au anunţat obiectivele climatice înainte de conferinţă. Acesta este clar un pas înainte şi o distanţare de trecut. Comparativ, doar circa 30 la sută din emisiile globale de gaze cu efect de seră au fost luate în calcul ca urmare a protocolului de la Kyoto din 1997.
Statele Unite au o abordare curajoasă faţă de schimbările climatice pe teritoriul lor, în timp ce colaborează cu ţările partenere, pentru ca acestea să facă acelaşi lucru. De la începutul mandatului preşedintelui Obama, Statele Unite au redus emisiile de dioxid carbon triplând producţia de energie eoliană şi crescând de douăzeci de ori producţia de energie solară. Am aplicat standarde stricte pentru industria carburanţilor astfel încât autoturismele noastre consumă mai puţin combustibil, energia este folosită mai eficient şi considerabile suprafeţe de teren şi cantităţi de apă sunt protejate pentru generaţiile viitoare. În acelaşi timp, economia Statelor Unite s-a dezvoltat, demostrând că această creştere economică nu este în mod obligatoriu legată de producţia de dioxid de carbon.
Mai mult, Planul de energie curată va reduce emisiile aferente sectorului energetic din Statele Unite, care constituie o treime din emisiile naţionale de dioxid de carbon, cu 32% până în 2030 şi va economisi peste 50 miliarde de dolari din costurile aferente mediului si sănătăţii.
Având alături ţări precum China, India şi Brazilia, care acum se angajează să reducă emisiile, avem o şansă reală să punem în aplicare un plan de schimbare. Statele Unite vor pleda la Paris pentru un acord eficient care să ducă mai departe acţiunile climatice ambiţioase ale tuturor statelor, respectând în acelaşi timp particularităţile specifice fiecărui stat în parte. Acest acord ar trebui să furnizeze un cadru pe termen lung, cu standarde înalte de transparenţă şi responsabilizare, care să determine statele să îşi atingă obiectivele asumate. În acelaşi timp, acest cadru trebuie să furnizeze sprijinul tehnic şi financiar necesar statelor care au nevoie de acest sprijin pentru a reduce emisiile de dioxid de carbon şi a se adapta schimbărilor climatice.
Atât oraşele, companiile, cât şi indivizii joacă un rol important în transformarea politicilor climatice în acţiuni concrete. Fostul primar al oraşului New York, Michael Bloomberg, popularizează eforturile reţelei C40 care uneşte megametropolele lumii într-un efort comun de a răspunde schimbărilor climatice. Peste 80 de companii inclusiv Alcoa, Coca-Cola şi Wal-Mart au semnat angajamentul referitor la măsurile de protecţie a mediului (American Business Act on Climate Pledge), obligându-se să investească în energie regenerabilă şi să reducă risipa. Alegerile individuale pe care le facem zilnic, de la tipul de ceaşcă de cafea pe care o folosim până la mijlocul de transport ales pentru a ajunge la serviciu, au un impact cumulat imens.
România a adoptat deja ambiţiosul Cadru al Uniunii Europene privind schimbările climatice şi energia, care include ca obiectiv obligatoriu pentru 2030 reducerea cu 40% a emisiilor de gaze cu efect de seră faţă de nivelul din 1990. Ca parte a acestui cadru, România s-a angajat să contribuie la efortul global de reducere a emisiilor. Pentru a realiza acest lucru, România intenţionează să reducă emisia de gaze cu efect de seră, să crească producţia de energie regenerabilă şi să-şi îmbunătăţească eficienţa energetică. Aceasta nu va fi o sarcină uşoară, dar împreună, România şi Statele Unite pot realiza aceste obiective şi pot crea oportunităţi economice, permiţând companiilor să vină cu soluţii inovatoare şi tehnologii noi care să contribuie la rezolvarea problemelor.
Având alături lideri şi reprezentanţi din aproape toate ţările la Paris, acesta este un moment istoric care să ducă la un acord climatic complex şi durabil. Având sprijinul politic şi social există premisele pentru a pune în aplicare acest acord, dar este nevoie de coeziune şi pragmatism. Acum este momentul să acţionăm pentru a avea un cer mai curat azi şi un viitor mai sigur.
Ambasadorul SUA în România,
Hans Klemm
RADOR – 2 decembrie 2015
