EUROPA LIBERĂ, 2 decembrie 2015 – Materialele ridicate la perchiziţii, precizează procurorii „ar fi fost apte să pună în pericol cetăţenii romăni şi bunurile acestora”.
România s-a confruntat în ultimele decenii cu multe rele, dar cu terorismul, nu. Acum, serviciile de securitate informează că un activist din secuime a fost reţinut după ce ar fi vrut să perturbe printr-o explozie sărbătorirea în oraşul său a Zilei Naţionale, 1 decembrie. Despre cât de serioasă a fost „tentativă de atentat” în relatarea corespondentei noastre la Bucureşti.
Ancheta procurorilor români în cazul tentativei de atentat de la Târgu-Secuiesc a început pe 23 octombrie, după sesizarea făcută de Serviciul Român de Informaţii (SRI). Ofiţerii SRI interceptaseră o întâlnire avută de mai mulţi membri ai formaţiunii extremiste ungare Mişcarea de Tineret 64 de Comitate, în care aceştia au discutat despre „amplasarea şi detonarea unui dispozitiv exploziv improvizat, pe timpul desfăşurării manifestaţiei prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie”.
Procurorii notează în referatul de reţinere pentru 30 de zile a liderului local al Mişcării, că acesta ar fi încercat să confecţioneze un dispozitiv pe care urma să-l detoneze de Ziua Naţională. Mişcarea extremistă, care îşi trage denumirea de la cele 64 de comitate pe care le avea Ungaria în perioada în care Transilvania se afla sub administraţia Budapestei, funcţionează din 2001, când a fost înfiinţată la Szeged în Estul Ungariei, extinzându-se apoi şi în România.
În momentul în care a fost arestat, Beke nu asamblase materiile explozive şi dispozitivele de detonare, dar anchetatorii susţin că materialele pe care le avea la dispoziţie puteau produce victime. La perchiziţiile făcute de procurori la domiciliile celor anchetaţi şi la firmele pe care le deţin, procurorii au descoperit 400 de articole pirotehnice, peste 200 de substanţe explozive ilegale şi mai multe dispozitive electronice, inclusiv amplificatoare de imagine şi dispozitive militare de vedere pe timp de noapte folosite de conductorii de blindaje militare.
Site-ul de limbă maghiară Transindex explică, pe de altă parte, că discuţia liderilor Mişcării de Tineret 64 de Comitate se referea la o „bombă” de împrăştiat bile de plastic pe o distanţă de 5 metri, pentru terenul destinat jocului airsoft pe care Beke îl avea în judeţul Covasna, iar dispozitivul de joacă ar fi fost mult mai ieftin dacă se confecţiona manual, decât dacă era cumpărat. Airsoft se joacă în câmp deschis şi simulează un conflict între două echipe, care folosesc replici ale armelor de război care lansează proiectile sferice din plastic şi folosesc echipamente şi tactici militare reale
Transindex consideră că e vorba despre o neînţelegere a situaţiei din partea celor care făceau filajul şi care ar fi confundat „jocul” cu un „atentat”. Soţia celui arestat s-a plâns între timp că procurorii nu au găsit arme şi nu au ridicat materiale pirotehnice, ci laptopuri, harduri, steaguri maghiare, tricouri ale organizaţiei şi dispozitive de vedere pe timp de noapte pentru jocul airsoft. Doamna Beke susţine că soţului ei nu i s-a asigurat nicăieri translator, că procesul verbal ar fi fost redactat doar în limba română, iar avocatului nu i s-a permis să-l însoţească.
Materialele ridicate la perchiziţii, precizează, în schimb, procurorii „ar fi fost apte să pună în pericol cetăţenii romăni şi bunurile acestora”. Iar din interceptările făcute de SRI rezultă că Beke ar fi afirmat că de pe telefonul mobil poate accesa camera video amplasată în exteriorul magazinului său din centrul oraşului Târgu-Secuiesc şi că va putea urmări marşul de Ziua Naţională a României şi detona trei-patru petarde „chiar dacă va fi plecat din localitate cu familia”
În referatul procurorilor, Mişcarea de Tineret 64 de Comitate este definită ca o formaţiune cu obiective „revizionist-separatiste, printre care realizarea, inclusiv prin acte de violenţă îndreptate împotriva cetăţenilor români şi a bunurilor acestora, a dezideratului de îngreunare şi împiedicare a autorităţilor române în actul de exercitare a puterii de stat în aşa zona aşa-zisului Ţinut Secuiesc”, adică în judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, regiune unde maghiarii sunt majoritari.
Sabina Fati
