Activităţile NATO, în contextul tensiunilor dintre Occident şi Rusia, pe de o parte, şi a planurilor de combatere a terorismului, pe de altă parte, sunt în atenţia presei internaţionale. La Bucureşti a fost activat centrul NATO multinaţional de comandă al forţelor de reacţie rapidă pentru Sud-Est, informează Sega şi Ukrinform. Totodată, în această lună, circa 70 de unităţi de echipamente militare americane au sosit în România, din Germania, a anunţat Pentagonul, citat de Focus. Alte dotări vor sosi în Bulgaria şi Lituania, tot în luna decembrie. Această rotaţie de echipament militar se efectuează în cadrul misiunii Resolute Support, precizează Russia Today. Ieri, NATO a invitat Muntenegru să devină cel de-al 29-lea membru al organizaţiei, a anunţat secretarul general Jens Stoltenberg, informează ziarul sârb Blic. Invitarea Muntenegrului de a deveni membru NATO este benefică întregii regiuni, crede Tanjug. Invitaţia lansată de NATO, care înseamnă extinderea mai mult spre Est a alianţei, a provocat un răspuns previzibil din partea Rusiei, afirmă Stars and Stripes. Kremlinul a avertizat că va riposta pe măsură. Rusia va renunţa la proiectele comune demarate cu Muntenegru, inclusiv la cele din domeniul cooperării tehnico-militare, subliniază Ria Novosti. În problema siriană, Parlamentul britanic a dezbătut intens privind alăturarea Londrei la campania aeriană împotriva militanţilor ISIS, informează The Telegraph. La dezbateri, premierul David Cameron a subliniat că este necesară cooperarea cu aliaţii pentru a distruge această ameninţare şi a urmări teroriştii la ei acasă, citează The New York Times. Cameron a asigurat că atacurile aeriene în Siria nu vulnerabilizează Marea Britanie mai mult decât este deja. În plină criză diplomatică dintre Ankara şi Moscova, miniştrii de Externe ai NATO au în vedere măsuri de întărire a apărării antiaeriene turceşti, constată The Wall Street Journal. Se pune accent pe protecţia mai bună a frontierei turco-siriene şi pe noi baterii de rachete sol-aer care să fie desfăşurate după retragerea rachetelor Patriot germane şi americane instalate în 2013, adaugă ziarul american. În plus, avioanele de recunoaştere Tornado şi de aprovizionare în zbor, pe care Germania le trimite pentru operaţiunile aeriene din Siria, vor staţiona la baza militară Incirlik, anunţă Haberturk. Avioanele germane nu vor efectua bombardamente la sol, însă vor fi dotate cu rachete aer-aer pentru a se putea apăra. NATO se blindează împotriva jihadiştilor şi la frontiera de sud, titrează La Razon. Pentru linia de consolidare la frontiera sudică, s-a aprobat instalarea unei divizii speciale la Bucureşti, care va curpinde 280 de soldaţi, scrie ziarul spaniol. Ţările membre NATO s-au oferit să finanţeze şi misiunea Resolute Support din Afganistan, cel puţin până în 2017, scrie Kommersant. La reuniunea ministerială a NATO desfăşurată la Bruxelles, ţările alianţei şi partenerii lor s-au înţeles să înceapă o campanie de strângere de fonduri pentru finanţarea armatei afgane în perioada 2017-2020. Volumul finanţării era estimat anterior la 6 miliarde de dolari anual, dar cifra finală va fi cunoscută abia la summitul NATO de la Varşovia, din iulie 2016, adaugă Kommersant. Experţii atrag atenţia asupra faptului că Kirghizia poate deveni o zonă de acţiune a Statului Islamic, furnizând organizaţiei luptători şi instruind tineri în Qatar, avertizează Nezavisimaia Gazeta. Dincolo de Kirghizia, cele mai periculoase zone ale Asiei Centrale sunt considerate regiunea autonomă Gorno-Badahşan din Tadjikistan, învecinată cu Afganistanul, şi cea mai populată zonă de pe planetă, Valea Fergan, aflată în zona frontirelor Kirghiziei, Uzbekistanului şi Tadjikistanului. Totuşi, cuferele Statului Islamic secătuiesc în urma loviturilor aeriene conduse de SUA în Siria, care au distrus câmpurile de petrol ale jihadiştilor şi odată cu ele şi veniturile în valoare de 220 de milioane de lire sterline, susţine Express. Este o lovitură majoră care ar putea explica de ce gruparea a mutat o mare parte din operaţiune în Libia, unde petrolul curge încă şi loviturile aeriene nu îi ameninţă afacerile, comentează Express. Comerţul cu petrol al ISIS pe piaţa neagră „a fost folosit şi în războiul declaraţiilor dintre Rusia şi Occident, Kremlinul acuzând oficialii turci că ar cumpăra petrol la preţ scăzut de la militanţi. Preşedintele turc Recep Erdogan s-a declarat gata să demisioneze, dacă Rusia poate demonstra acuzaţiile, şi i-a cerut preşedintelui rus Vladimir Putin să facă acelaşi lucru, dacă nu le poate dovedi, notează Express.
(Cristina Zaharia)
