Discursul preşedintelui Rusiei, atacurile aeriene lansate de Marea Britanie în Siria şi posibilitatea revenirii la controlul frontierelor în Uniunea Europeană, pe fondul crizei refugiaţilor, sunt doar câteva din temele presei internaţionale. „Discursul ţinut de Putin în faţa Adunării Federale a intrat în istorie”, apreciază cotidianul moscovit Kommersant. „În Siria, Putin a reuşit să le întindă o veritabilă capcană susţinătorilor terorismului în Orientul Mijociu”, lămureşte Nezavisimaia Gazeta. Iar Izvestia îl citează pe liderul de la Kremlin, care subliniază că „Vom răspunde la toate provocările şi vom învinge împreună”. Ziarele din alte ţări, precum Le Monde sau The Guardian, reţin avertismentul adersat de Putin Turciei, că „Rusia nu va uita de avionul doborât”. Totuşi, Kommersant crede că „încă mai există posibilităţi de reconciliere” şi relevă că ministrul de externe al Rusiei va discuta cu omologul său turc „modalităţile de ieşire din criză, în cadrul reuniunii ministeriale a OSCE” de la Belgrad. La rândul său, şi cotidianul turc Zaman îl citează pe ultimul lider al URSS, Mihail Gorbaciov, care „a făcut apel la Rusia şi Turcia să găsească o modalitate de compromis”. Totuşi, Pravda crede că Moscova „poate da un răspuns adecvat Ankarei, pariind pe kurzii din Turcia, în ideea constituirii unui stat unit cu teritoriile kurzilor din Turcia”. O astfel de idee, subliniază ziarul rus, ar fi pe placul Washingtonului, care „croieşte de multă vreme proiectul numit Kurdistanul independent, în vreme ce noul Imperiu Otoman, gândit de Erdogan, nu se regăseşte în planurile americane”. Şi dacă preşedintele rus îl acuză pe omologul său turc de implicare în traficul cu petrol al ISIS, Erdogan răspunde, spunând că „are dovezi că Rusia a cumpărat carburant de la jihadişti”, după cum citim în The Telegraph. Tot de la Londra, Financial Times notează că atacurile aeriene lansate de avioanele britanice împotriva Statului Islamic, imediat după votul acordat de parlamentari, „vizează câmpurile petroliere ale ISIS în Siria”. The Times comentează că deşi „amplificarea operaţiunilor militare britanice împotriva jihadiştilor demonstrează solidaritate împotriva barbarismului, aceasta nu este o soluţie la conflictul terifiant”. Trecut în plan secund, conflictul din Afganistan revine pe prima pagină a presei germane, pe fondul vizitei doamnei Merkel la Kabul. Într-un interviu publicat de Der Spiegel cu această ocazie, preşedintele afgan atenţionează că „puterea talibanilor ia avânt”, în condiţiile în care în ţară „70% din populaţie continuă să trăiască cu mai puţin de 1,75 de dolari pe zi”. Criza refugiaţilor face să se vorbească tot mai mult despre o revenire la controlul frontierelor, iar EUobserver scrie că acum „este vehiculată o propunere care ar duce la reintroducerea frontierelor interne în spaţiul Schengen, pentru o perioadă de până la doi ani”, demers care intervine „după ameninţările formulate de Bruxelles privind suspendarea Greciei din zona de liberă circulaţie”. Căci, menţionează oficiosul european, „marea majoritate a solicitanţilor de azil în Uniune intră prin Grecia, iar apoi se îndreaptă spre statele nordice, precum Germania sau Suedia”. Astfel că „Suedia ia în calcul închiderea podului care o leagă de Danemarca”, într-o „piruetă în privinţa politicii imigraţiei”, constată Financial Times. De cealaltă parte a Oceanului, presa americană relatează pe larg despre noul atentat din localitatea californiană San Bernardino, soldat cu 14 morţi. New York Times scrie că există „semne că suspecţii au luat legătura cu islamiştii”, iar Washington Post vorbeşte despre posibilitatea unor „conexiuni teroriste”, cu precizarea că ancheta este încă în curs.
Adriana Buzoianu, RADOR
