Interviuri acordate de doi laureaţi de anul acesta ai Premiilor Nobel

 Aziz Sancar (stânga) şi Angus Deaton.
Aziz Sancar (stânga) şi Angus Deaton.

La Stockholm a început „Săptămâna Nobel”. Astăzi, la Academia Regală Suedeză de Ştiinţe a avut loc conferinţa de presă comună a laureaţilor Premiilor Nobel în chimie, fizică, dar şi a celui în ştiinţe economice. Laureatul pentru economie, Angus Deaton, un profesor britanic ce predă la Universitatea Princeton din Statele Unite, a primit Nobelul pentru analiza pe care a făcut-o consumului sărăciei şi bunăstării. Cercetarea sa a descoperit unele discrepanţe importante atunci când este comparată ponderea sărăciei în timp şi spaţiu, iar acum se pune problema în ce măsură această teorie ar putea explica şi cuantifica valul migraţionist.
Englezul Angus Deaton, astăzi şi cetăţean american, profesor de economie şi relaţii internaţionale la Universitatea Princeton din New Jersey, SUA, este laureatul acestui an al premiului în ştiinţe economice, pentru o cercetare privind consumul, sărăcia şi bunăstarea, ca să citez din comunicatul de presă al Academiei Regale de Ştiinţe a Suediei. O analiză care spune că politicile economice care promovează bunăstarea şi reduc sărăcia trebuie să ţină cont de obiceiurile de consum ale indivizilor. Un model elaborat la începutul anilor ’80, în cu totul alt context economic, deci.
Angus Deaton: „Economia, ca un întreg, nu poate fi abordată decât ţinând cont şi de indivizi. Trebuie să modelezi comportamentele individuale şi să construieşti pe baza acestor modele. Şi asta era mai uşor pe vremea când diferenţele dintre veniturile oamenilor nu erau aşa de dramatice. În lumea de azi, însă, există inegalităţi mult mai mari între oameni din punct de vedere economic, iar acestea sunt aspecte care sigur că trebuie luate în discuţie. Şi sigur că abordarea aceasta trebuie să includă şi componenta migraţiei, pentru că aceşti oameni, din cauza situaţiei în care se află, se comportă diferit din punct de vedere economic. Iar dacă modelezi o macroeconomie în care există şi o componentă migraţionistă puternică, atunci sigur că trebuie luată în calcul”.
Din altă perspectivă, dar poate deloc surprinzător, tema migraţiei a fost preluată la conferinţa de presă de astăzi şi de Aziz Sancar, unul dintre cei trei laureaţi ai Premiului Nobel pentru chimie, profesor de biochimie şi biofizică la Facultatea de Medicină a Universităţii North Carolina din Statele Unite, cu dublă cetăţenie, americană, dar şi turcă, şi care a spus, în interviul acordat după conferinţa de presă, că, deşi a primit până acum 2 milioane de refugiaţi din Siria, Turcia a fost prea puţin apreciată pentru asta.
Aziz Sancar: „Sunt mâhnit din pricina asta. Turcia a tratat foarte bine această problemă a imigranţilor. Noi avem relaţii speciale cu Siria. Mulţi cetăţeni turci au rude în Siria. Avem afinităţi speciale cu Siria. Cu toate astea, Turcia nu este lăudată pentru asta. În timp ce multe ţări europene negociază numărul de refugiaţi pe care vor să-i primească, Turcia face tot ce poate pentru a-i primi şi cred că celelalte ţări europene ar trebuie să o sprijine şi să încerce să-i uşureze povara pe care o reprezintă aceşti refugiaţi.”
Mâine dimineaţă, cu începere de la ora 10:30, ora României, cei şase laureaţi ai Premiilor Nobel pentru chimie, fizică şi economie îşi vor susţine conferinţele publice, care vor avea loc, aşa cum se întâmplă în fiecare an, în Aula Magna a Universităţii din Stockholm.

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (7 decembrie)