Priorităţile operate în proiectul de buget al Ministerului Apărării Naţionale pentru anul 2016 susţin noile exigenţe de creştere a capacităţii de apărare naţională şi de participare la apărarea colectivă, rezultate din politica aliată de adaptare la noul mediu de securitate cu impact pentru România.
Propunerea de buget pentru apărare în 2016 este de 11.230.284 mii lei (reprezentând 1,50% din PIB-ul utilizat ca bază de calcul pentru bugetul anului 2016[1]), la care se adaugă credite de angajament în sumă de 1.571.100 mii lei, prin utilizarea cărora cheltuielile pe anul viitor pot ajunge la 1,70 % din PIB.
În condiţiile în care execuţia (prognozată) a bugetului pe 2015 va fi de până la 1,5 % din PIB-ul utilizat ca bază de calcul pentru 2015[2], o astfel de alocare pentru anul viitor reprezintă o ţintă intermediară realistă care:
– permite continuarea trendului ascendent început în anul 2013, când a fost stopat declinul bugetului apărării;
– conferă şansa unică de a accelera realizarea unor programe de înzestrare majore;
– dă credibilitate posibilităţii realizării saltului la 2% din PIB, începând cu 2017, conform Acordului politic naţional privind creşterea finanţării pentru apărare.
Priorităţile bugetare ale M.Ap.N. sunt calibrate pe prevederile Programului privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României până în anul 2027 şi în perspectivă şi se referă, în principal, la ridicarea nivelului de instruire, achiziţiile pentru înzestrare, creşterea stării de operativitate a echipamentelor militare existente şi continuarea participării la misiunile internaţionale.
INSTRUIREA
Creşterea nivelului de instruire al militarilor români constituie una dintre priorităţile majore avute în vedere în procesul de planificare a resurselor financiare ale Apărării. Începând cu anul 2014, numărul de exerciţii de instruire bilaterale sau multinaţionale pe teritoriul României şi în afara acestuia a crescut, anual, cu peste 25%. Pe parcursul anului 2015, au fost desfăşurate peste 400 de exerciţii majore, dintre care 112 bilaterale şi multinaţionale.
Tot din anul 2014, ca măsură cuprinsă în Planul de Acţiune pentru creşterea capacităţii operaţionale a Alianţei, România a inclus un număr semnificativ de exerciţii multinaţionale în programul de exerciţii al NATO, o parte dintre acestea fiind interconectate cu exerciţii similare desfăşurate de alte ţări.
Alocările prognozate pentru 2016 vor permite păstrarea ritmului de creştere în acest domeniu, în ceea ce priveşte complexitatea şi numărul de participanţi la exerciţii.
ÎNZESTRAREA
Prin alocarea pentru înzestrare a 28,8% din bugetul M.Ap.N., România se încadrează, în 2016, în ponderea recomandată de NATO pentru cheltuielile de înzestrare.
Concomitent cu finanţarea programelor majore în derulare (în special Programul Avion multirol), bugetul propus pentru 2016 va permite iniţierea unor programe de înzestrare critice pentru realizarea capabilităţilor asumate, cum ar fi:
– Realizarea sistemelor comunicaţii şi informatică fix şi dislocabil pentru Comandamentul Diviziei Multinaţionale de Sud-Est;
– Modernizarea fregatelor T 22 R – etapa a II-a (capacitatea operaţională completă) şi alte echipamente pentru Forţele Navale;
– Achiziţia/modernizarea unor maşini de luptă blindate
– Platforme de transport multifuncţionale;
– Reparaţii capitale la unele aeronave;
De asemenea, bugetul propus va permite cofinanţarea proiectelor de investiţii realizate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate – NSIP, inclusiv pentru implementarea proiectelor care vizează asigurarea condiţiilor pentru prepoziţionarea unor echipamente NATO pe teritoriul României;
OPERATIVITATEA ECHIPAMENTELOR MILITARE
Participarea armatei la misiuni şi exerciţii de pregătire impune, pe lângă asigurarea combustibilului necesar, şi menţinerea unei stări de operativitate corespunzătoare a echipamentelor militare. Bugetul propus pentru 2016 prevede alocarea de fonduri pentru mentenanţa acestor echipamente, respectiv piese de schimb şi lucrări de reparaţii. Va fi, de asemenea, asigurată cu prioritate starea de operativitate pentru toate structurile puse la dispoziţia NATO, celor aflate în serviciul de luptă permanent şi a celor destinate pentru reacţia imediată, indiferent dacă participă sau nu la exerciţiile planificate.
PARTICIPAREA LA MISIUNI INTERNAŢIONALE
Bugetul previzionat pentru anul viitor are în vedere susţinerea financiară a participării la misiuni şi operaţiuni militare în afara teritoriului statului român. Suma alocată creşte de la 138,2 milioane lei în anul 2015 la 143,4 milioane lei în anul 2016, asigurând integral această categorie de cheltuieli în conformitate cu aprobările CSAT, în principal pentru misiunea NATO din Afganistan Resolute Support.
Alocările bugetare previzionate pentru 2016 vor permite preluarea în totalitate a efectelor creşterilor salariale stabilite în anul 2015, precum şi a celor generate de intrarea în vigoare a noilor reglementări aplicabile pensiilor militare, menţinând accentul prioritar acordat cheltuielilor de sporire a capacităţii operaţionale şi de înzestrare cu tehnică modernă.
(Biroul de Presă al M.Ap.N. – 11 decembrie 2015)