200 de state au ajuns la 12 dec.2015 la cel mai semnificativ acord în privinţa schimbării climei. Acordul de la Paris e menit să semnaleze sfârşitul supremaţiei combustibililor fosili ca motor primordial al creşterii economice după mai bine de 100 de ani.
Includerea în acest acord atât a ţărilor dezvoltate, cât şi a celor în curs de dezvoltare, printre acestea numărându-se şi cele care se bazează în principal pe veniturile din producţia de petrol şi gaze, demonstrează o unitate nemaivăzută până acum în această privinţă.
Acordul cere tuturor ţărilor semnatare să acţioneze pentru eliminarea emisiilor de gaze de seră. Lumea va urmări ca, până în anul 2100, creşterea temperaturii să nu depăşească 2°C, obiectivul ideal fiind ca această creştere să se situeze sub 1,5°C.
Acordul doreşte totodată să susţină formarea unui capital de trilioane de dolari, care să fie cheltuit pentru adaptarea la efectele schimbărilor climaterice, inclusiv o infrastructură precum barajele marine sau programele destinate terenurilor aride, precum şi dezvoltarea unor resurse de energie reciclabile de felul celei solare sau eoliene. Textul acordului cere totodată ţărilor dezvoltate ca, începând din 2020, să aloce anual câte $100 miliarde ţărilor în curs de dezoltare. Această cifră va constitui o „bază” care va creşte cu timpul.
Ţările vor prezenta, la fiecare cinci ani, o estimare a progreselor înregistrate spre respectarea angajamentelor şi noi planuri vizând eficientizarea lor.
***
Bulgaria şi România au avut anul trecut cel mai mic consum individual efectiv pe locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard , informează Eurostat. Situaţia este identică în ceea ce priveşte produsul intern brut pe locuitor exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard , Bulgaria şi România fiind la aproximativ jumătate faţă de media înregistrată în restul statelor membre.
În 2014, în Uniunea Europeană consumul individual efectiv pe locuitor exprimat în PPS a variat de la 51% din media din UE, în cazul Bulgariei, şi 57% din media din UE în cazul României, până la 141% în cazul Luxemburgului şi 123% din media din UE în cazul Germaniei.
În ceea ce priveşte PIB-ul per capita în 2014 România s-a situat la 55% din media Uniunii Europene, ocupând în continuare penultimul loc în UE, înaintea Bulgariei, unde valoarea PIB/locuitor a fost de 47% din media UE.
Cea mai prosperă ţară membră a blocului comunitar a fost Luxemburg, unde PIB/locuitor a fost de 266% faţă de media din UE, urmată de Germania (124%).
***
România se situează anul acesta pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte cumpărăturile online, în condiţiile în care proporţia cetăţenilor UE cu vârste cuprinse între 16 şi 74 de ani care au comandat online bunuri sau servicii a crescut constant, de la 30% în 2007 la 53% în 2015, arată datele Eurostat.
Cel mai ridicat procent de cumpărători online s-a înregistrat în Marea Britanie (81% din totalul populaţiei între 16 şi 74 de ani), Danemarca (79%), Luxemburg (78%), Germania (73%), Olanda, Finlanda şi Suedia (toate cu 71%) iar cel mai scăzut nivel a fost în România (11%), Bulgaria (18%), Cipru (23%) şi Italia (26%).
În 2015, cele mai multe cumpărături online au fost în domeniul vestimentar şi al articolelor sportive (60%), urmat de rezervarea vacanţelor şi a călătoriilor (52%), bunuri necesare în gospodării şi jucării (41%), bilete pentru evenimente (37%), achiziţionarea de cărţi, ziare şi reviste (33%).
În rândul statelor membre, cel mai ridicat procent al utilizatorilor de Internet care au efectuat achiziţii online în domeniul îmbrăcăminţii şi articolelor sportive s-a înregistrat în Marea Britanie (74%), Malta (72%) şi Bulgaria (71%) iar cele mai multe rezervări de vacanţe şi călătorii au fost în Danemarca (73%), Finlanda (70%) şi Suedia (69%).
Cele mai semnificative achiziţii online de cărţi, ziare şi reviste s-au înregistrat în Luxemburg (54%). În Danemarca (69%) şi Suedia (64%) s-a înregistrat cel mai ridicat procent al achiziţiilor de bilete pentru evenimente.
***
Producţia industrială a Chinei a crescut cu 6,2 % în noiembrie, comparativ cu perioada similară din 2014, o uşoară accelerare după creşterea interanuală de 5,5% din octombrie. Aceasta este a doua cea mai bună rată de creştere din 2015, după cea de 6,8 % din iunie, şi reflectă semnalele de îmbunătăţire din sectorul industrial. La nivelul anului (ianuarie-noiembrie), producţia din sectorul secundar a crescut cu 6,1 % comparativ cu aceeaşi perioadă din 2014.
Indicele măsoară activitatea companiilor cu venituri anuale de peste 20 milioane yuani (3,11 milioane dolari) şi este unul dintre principalii indicatori din sectorul secundar, care în cea de-a doua economie a lumii reprezintă peste 40% din PIB.
Sectorul de prelucrare a înregistrat o creştere de 7,2% în noiembrie, în timp ce producţia minieră s-a majorat cu numai 0,3%, cu o zecime mai puţin faţă de luna anterioară.
În ceea ce priveşte producţia de electricitate, energie termică, gaze şi apă creşterea a fost de 2,2 % în noiembrie, faţă de aceeaşi lună din 2014.
***
Rusia a lansat propria sa agenţie de rating, în încercarea de a contracara influenţa agenţiilor occidentale de evaluare financiare care au o atitudine negativă cu privire la economia Rusiei. Analytical Credit Rating Agency (ACRA) a şi demarat activitatea operaţională.
Proiectul unei agenţii de rating, susţinut de Banca centrală a Rusiei, reprezintă doar una dintre încercările acestei economii emergente de a reduce dominaţia exercitată de cele trei mari agenţii: Standard & Poor’s, Moody’s şi Fitch. În plus, ţările din grupul BRICS discută şi ele despre înfiinţarea unei agenţii de rating, iar Rusia şi China intenţionau ca în 2015 să lanseze noua Universal Credit Rating Group (UCRG), însă deocamdată discuţiile s-au blocat din cauza unor motive politice.
Karl Johansson, care a lucrat timp de două decenii la firma de audit EY (fosta Ernst & Young), a fost desemnat preşedinte al agenţiei ruseşti de rating în timp ce fostul număr doi de la banca rusească Gazprombank, Ekaterina Trofimova, a preluat atribuţiile de director executiv.
***
Guvernul sârb a respins toate ofertele venite de la companiile interesate să preia un pachet de 58% din acţiunile companiei Telekom Srbija. Niciuna dintre cele şase oferte nu a s-a ridicat la înălţimea preţului aşteptat de Guvern şi sindicate şi, în consecinţă, Telekom Srbija va rămâne în mâinile statului. Anterior, premierul sârb Aleksandar Vucic a declarat că se aşteaptă să primească o ofertă de 1,4 miliarde de euro pentru pachetul majoritar de acţiuni la Telekom Srbija.
Printre licitatori au fost Telekom Slovenia, fondul american de private equity Apollo şi fondul de investiţii din Abu Dhabi. Potrivit surselor, cea mai bună oferă, venită de la fondul american Apollo, a fost de 1,2 miliarde de euro, mai puţin decât suma de 1,4 miliarde de euro dorită de guvernul de la Belgrad.
O precedentă tentativă de a privatiza Telekom Srbija a eşuat în urmă cu patru ani când singura firmă interesată, grupul Telekom Austria, a făcut o ofertă de 1,1 miliarde de euro pentru un pachet de 51% din acţiunile Telekom Srbija.
Pe lângă activele din Serbia, Telekom Srbija mai controlează şi Telekom Srpske, al doilea operator de telecomunicaţii din Bosnia, precum şi operatorul de telefonie mobilă M:Tel din Muntenegru. Telekom Srbija are 4,8 milioane de utilizatori de telefonie mobilă, jumătate din numărul de conexiuni din Serbia.
***
Guvernul ungar a propus reducerea taxei pe activele băncilor de la 1 ianuarie 2016, ca urmare a semnalelor informale venite de la Comisia Europeană. Nivelul taxei pentru activele bancare mai mari de 50 de miliarde de forinţi (173 de milioane de dolari) va fi redus de la 0,31% până la 0,24%. În schimb, nivelul taxei pentru activele bancare de până la 50 de miliarde de forinţi va rămâne nemodificat la 0,15%.
Ministerul ungar al Economiei a subliniat că nivelul taxei pe bănci va scădea şi în 2017.
Asociaţia băncilor din Ungaria susţine propunerile vizând reducerea taxei şi a acceptat mărimea taxei ce va fi plătită în 2016. Reducerea este necesară pentru sprijinirea creşterii economice.
***
Banca Naţională a Austriei a repatriat 15 tone din rezervele sale de aur păstrate peste hotare, în conformitate cu planul său de a depozita în ţară jumătate din stocurile sale de metal preţios. Banca a informat că până în anul 2020 aproximativ 50% din rezervele de aur vor fi păstrate în Austria, 30% la Londra şi 20% în Elveţia. În prezent, cea mai mare parte din rezervele de aur ale BNA sunt păstrate în Marea Britanie.
Până la finele lunii noiembrie, Banca Naţională a Austriei a readus în depozitele sale 15 tone de aur, deţinând pe teritoriul naţional 65 de tone de aur, sau aproximativ 23% din rezervele sale, în timp ce aproape trei sferturi ( 209 tone) sunt la Londra, şi alte şase tone sunt în Elveţia.
***
Guvernul canadian a decis să înăsprească condiţiile pentru achiziţionarea unei proprietăţi imobiliare pentru gospodăriile cele mai vulnerabile, în condiţiile în care o economie care funcţionează la relanti riscă să se prăbuşească odată cu o eventuală bulă imobiliară.
În prezent, cei care vor să-şi cumpere o locuinţă în Canada trebuie să achite un avans de 5% din valoarea locuinţei pentru a putea beneficia de asigurarea guvernamentală, o garanţie cerută de bănci atunci când oferă un credit ipotecar care să acopere mai mult de 80% din valoarea locuinţei.
De la 15 februarie 2016, avansul obligatoriu la achiziţionarea unei proprietăţi imobiliare cu un preţ de peste 500.000 de dolari canadieni (340.000 euro) se va dubla de la 5% la 10%. Pentru casele cu un preţ mai mare de un milion de dolari canadieni, care nu beneficiază de asigurarea guvernamentală, va fi nevoie de un avans de 20%.
În luna octombrie preţul mediu de vânzare a caselor a înregistrat o creştere de peste 8% în ritm anual.
***
Companiile americane din sectorul chimiei DuPont şi Dow Chemical Co au convenit să fuzioneze printr-o tranzacţie pe bază de schimb de acţiuni care va da naştere unui gigant cu o capitalizare de piaţă de 130 de miliarde de dolari. Dow Chemical şi DuPont urmează să deţină fiecare câte 50% din noua companie denumită DowDuPont. Noul grup va fi divizat în trei companii, una concentrată pe ştiinţa materialelor, una pe agricultură şi una pe produse de specialitate, care vor realiza venituri combinate de aproximativ 83 de miliarde de dolari.
Tranzacţia, care are nevoie de aprobarea autorităţilor federale americane de reglementare, s-ar putea finaliza în a doua jumătate a anului viitor, iar segmentarea în cele trei companii independente ar urma să se realizeze în decurs de 24 de luni de la fuziune.
***
Compania irlandeză Ryanair, cea mai mare companie aeriană low cost din Europa, intenţionează să îşi crească prezenţa în România, prin crearea a până la cinci baze de operaţiuni în următorii ani. În prezent, Ryanair zboară spre o singură destinaţie din România, Bucureşti, transportând în 2014 aproximativ 200.000 de pasageri spre şi dinspre capitala României. În Polonia, compania irlandeză operează zboruri spre 12 destinaţii şi are patru baze de operaţiuni. Ryanair va crea o reţea similară în România în următorii cinci ani.
Intenţia Ryanair este să concureze cu Wizz Air, cel mai mare transportator low cost din Europa Centrală şi de Est, precum şi cu Blue Air şi Tarom. Cu excepţia Poloniei, operaţiunile Ryanair în Europa de Est sunt relativ reduse, compania irlandeză operând zboruri doar spre una sau două destinaţii în majoritatea ţărilor din regiune.
Ryanair are în prezent comenzi pentru 380 de avioane şi controlează aproximativ 14% din traficul din Europa. Compania irlandeză transportă 100 de milioane de pasageri pe an şi vrea ca până în 2024 să ajungă la 160 de milioane de pasageri pe an şi 25% din traficul aerian european.
În România, Ryanair a lansat în septembrie programul de vară 2016 din Bucureşti, ce include patru noi rute către Bologna, Milano Bergamo, Milano Malpensa şi Roma. Pe noile rute vor fi transportaţi 1,1 milioane de pasageri pe an şi vor fi susţinut în jur de 800 de locuri de muncă din activităţi comerciale şi servicii conexe Aeroportului Henri Coandă Bucureşti.
***
Vânzările grupului Volkswagen pe plan global au scăzut cu 2,2% în noiembrie, majorarea livrărilor în Europa şi China nereuşind să compenseze declinul din SUA şi alte regiuni. Cererea pentru principalele branduri ale grupului german – Volkswagen, Audi, Porsche şi Seat – a fost afectată de scandalul motoarelor trucate, cel mai grav din istoria companiei, care a izbucnit în 18 septembrie în SUA şi apoi s-a extins în întreaga lume.
Luna trecută, grupul VW a livrat pe plan global 833.700 vehicule, în scădere cu 2,2% faţă de cele 852.900 unităţi vândute în noiembrie 2014. În timp ce pe piaţa din SUA s-a înregistrat un declin de 15,3% al vânzărilor VW, la 45.300 unităţi, problemele economice cu care se confruntă Brazilia şi Rusia au provocat, de asemenea, scăderea livrărilor, de 51,4% şi, respectiv, 31,8%. În schimb, grupul german a raportat majorarea vânzărilor cu 2,6% în Europa Occidentală (270.400 vehicule) şi cu 5,5% în China (329.000 unităţi).
În primele 11 luni din acest an, livrările VW pe plan global au scăzut cu 1,7%, la aproape 9,1 milioane de vehicule, faţă de 9,2 milioane de unităţi livrate în perioada similară din 2014.
***
Audi, divizia de lux a Volkswagen, a vândut în noiembrie mai puţine vehicule decât rivalele germane BMW şi Mercedes-Benz. Vânzările de automobile de lux şi SUV-uri Audi au crescut luna trecută cu 1%, atingând 147.750 unităţi.
BMW şi Mercedes au livrat în noiembrie 197.480 autovehicule şi, respectiv, 161.953 unităţi.
Livrările Audi în Europa au crescut luna trecută cu 6% (62.300 unităţi), în timp ce în China s-a înregistrat un declin de 5,8% (49.519 vehicule). În SUA, Audi a vândut în noiembrie 16.700 de automobile de lux şi SUV-uri, un avans de 0,4% faţă de perioada similară din 2014, chiar dacă a fost suspendată temporar comercializarea unor modele diesel.
După primele 11 luni din acest an, Audi este pe locul trei în topul producătorilor de automobile de lux, cu 1,64 milioane de vehicule vândute. Pe primele locuri se află BMW şi Mercedes, cu peste două milioane şi, respectiv, 1,69 milioane de vehicule vândute.
Scandalul motoarelor trucate, izbucnit în 18 septembrie, a făcut ca VW să piardă 20 miliarde de euro din capitalizarea bursieră.
***
Un grec din trei dă mită când merge la spital pentru tratament. O treime dintre medici solicită regulat mită, o altă treime acceptă mita dacă li se oferă şi numai 30% sunt imuni la mituire.
Un număr de 2.741 de persoane intervievate în cadrul studiului recunosc că nu au primit niciodată chitanţă pentru mai mult de jumătate din onorariul plătit pentru tratament. Mita plătită variază între 200 de euro pentru intervenţiile chirurgicale minore şi 5.000 de euro pentru operaţii majore.
Oamenii se plâng rar de faptul că sunt nevoiţi să dea mită medicilor şi apelează la autorităţi doar dacă sunt complicaţii în timpul tratamentului sau dacă un pacient îşi pierde viaţa.
***
Un individ înarmat a pătruns vineri într-un magazin al firmei de bijuterii de lux Chopard, situat la numai 50 de metri de sediul preşedinţiei franceze, şi a sustras de acolo bijuterii în valoare de un milion de euro.
Furtul s-a produs în plină zi, în jurul orei locale 11:00. Hoţul nu a ezitat să ameninţe că va folosi arma şi după ce a pus mâna fără violenţă pe respectivele bijuterii, a reuşit să fugă.
Trebuie să ai mult curaj şi tupeu’ pentru a da o astfel de lovitură într-un asemenea moment, mai ales că, după ce poliţia şi armata patrulează pe străzi, rata infracţionalităţii s-a redus la Paris, a declarat o sursă din cadrul poliţiei. Autorităţile franceze anunţaseră săptămâna trecută că, după instituirea stării de urgenţă, numărul infracţiunilor din capitala Franţei a scăzut cu 22%.
Victor Ionescu
