CRONOLOGIE: Criza refugiaţilor din Europa

Începând cu anul 2007, un mare număr de emigranţi fără documente legale, proveniţi din Orientul Mijlociu, Africa şi Asia de Sud, au trecut fraudulos frontierele dintre Turcia şi Grecia, obligând Agenţia Europeană pentru Gestionarea Cooperării Operative la Frontierele Externe ale Statelor Membre ale Uniunii Europene (FRONTEX) să întărească controlul la graniţe. De asemenea, UE încearcă să găsească măsuri care să reducă fluxul de emigranţi, însă statele componente au trecut deja la măsuri radicale, montând garduri la frontierele acestora, primele iniţiative fiind luate de Ungaria la graniţa cu Serbia şi de Bulgaria la graniţa cu Turcia.

La 10 noiembrie, s-a anunţat că numărul intrărilor ilegale în Uniunea Europeană a fost, în primele zece luni ale anului, de circa 1,2 milioane, de patru ori mai multe decât în întregul an 2014, conform Agenției europene pentru managementul cooperării operaționale la frontierele externe ale UE (Frontex).

Aproape un milion de oameni şi-au riscat viaţa, de la începutul anului până în prezent, pentru a ajunge în Europa, iar peste 3000 au murit înecaţi în Mediterana, potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM).

Iată principalele momente ale celei mai mari crize a refugiaţilor din Europa de la cel de-al II-lea Război Mondial încoace aşa cum s-au derulat ele în anul 2015.

• aprilie – Un moment important, când criza a început să fie percepută în întreaga sa dimensiune istorică l-a constituit luna aprilie 2015, când cel puţin 5 vapoare având la bord circa două mii de imigranţi s-au scufundat în Marea Mediterană, incidente care s-a soldat cu peste 1.200 de victime

• 23 aprilie – Liderii UE triplează bugetul Uniunii alocat operaţiunilor de salvare pe mare şi plănuiesc o acţiune militară împotriva traficanţilor de imigranţi în Libia, după ce 1.200 de imigranţi se îneacă, într-o singură săptămână, în largul Libiei. Dar fără mandat ONU pentru a interveni împotriva traficanţilor, o nouă forţă navală este limitată la operaţiuni de supraveghere.

• 13 mai – Un prim mecanism provizoriu de distribuire a refugiaţilor a fost propus de CE, și prevedea repartizarea a 20.000 de refugiați între statele UE, în funcție de criterii precum PIB-ul fiecărei țări, populația ei, rata șomajului și numărul de refugiați deja găzduiți. Germania urma astfel să preia 18,42% dintre refugiați, Franța — 14,17%, Italia — 11,84%, Spania — 10%, Suedia — 3%, iar România — 4,26%, adică 1.023 de refugiați.

• 3 iunie – Numărul imigranţilor care încearcă să ajungă în Europa prin Grecia este cu 500% mai mare ca în 2014, anunţă Agenţia europeană pentru frontiere externe Frontex, în principal din cauza unui aflux de sirieni care traversează prin Turcia.

• 17 iunie – Ungaria îşi închide frontiera cu Serbia, care nu este stat membru UE, iar în iulie începe să construiască o barieră de-a lungul graniţei. Un gard de sârmă ghimpată este ridicat până pe 29 august.

• 25-26 iunie – La Consiliul european de vară, statele membre au respins impunerea de cote obligatorii de refugiaţi, convenind asupra unor cote voluntare care să atingă cifra de 40.000 de persoane pe parcursul următorilor doi ani

• 20 iulie – Liderii UE convin să accepte în regim voluntar 32.256 de imigranţi din Italia şi Grecia, mai puţin decât cei 40.000 propuşi.

• 30 iulie – Un imigrant de la Calais, în Franţa, devine a zecea persoană, în doar două luni, care moare încercând să treacă ilegal, prin tunelul de sub Canalul Mânecii, în Anglia. Timp de câteva nopţi, consecutiv, sute de imigranţi încearcă, fără succes, să pătrundă cu forţa în terminalul Eurotunnel.

• 10 august – Comisia Europeană (CE) aprobă ajutoare pentru ţările cele mai afectate de criza imigranţilor, în valoare de 2,4 miliarde de euro.

• 18 august – Frontex anunţă că numărul imigranţilor ajunşi în Italia din ianuarie şi până în iulie este de 107.000, triplu faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Numărul imigranţilor care sosesc via Grecia este de aproape două ori mai mare.

• 19 august – Germania, princiala destinaţie a solicitanţilor de azil în UE, anunţă că se aşteaptă să primească 800.000 de cereri până la sfârşitul lui 2015, de patru ori mai multe decât în 2014.

• 20 august – Macedonia declară o situaţie de urgenţă temporară în zonă, de două zile, şi îşi închide frontiera cu Grecia, după ce primeşte un val de imigranţi.

• 23-24 august – Izbucnesc confruntări violente între poliţie şi militanţi de extremă dreapta în Saxonia, în estul Germaniei.

• 26 august – Vicepremierul Cehiei solicită închiderea imediată a frontierei externe a spaţiului Schengen pentru a fi oprit afluxul de refugiaţi.

• 27 august – Corpurile în descompunere a 71 de imigranţi sunt găsite într-un camion abandonat în Austria. Cu o zi mai înainte, 52 de cadavre au fost găsite în cala unei ambarcaţiuni, în largul coastelor Libiei.

• 1 septembrie – Autorităţile din Ungaria au închis Gara Keleti din Budapesta pentru a preveni ca sute de imigranţi să treacă graniţa cu trenul spre alte capitale europene.

• 2 septembrie – Fotografii cu corpul neînsufleţit al unui băiat sirian în vârstă de trei ani, adus de valuri pe o plajă turcească după ce barca cu imigranţi în care se afla s-a scufundat, şochează lumea şi multiplică îndemnurile de acceptare a refugiaţilor.

• 3 septembrie – Gara internaţională din Budapesta este redeschisă după două zile de proteste. Sute de oameni urcă într-un tren către frontiera austriacă, dar poliţia opreşte trenul în afara Budapestei şi încearcă să-i ducă pe pasageri într-o tabără de înregistrare pentru refugiaţi. Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande convin asupra unui sistem de cote obligatoriu în vederea repartizării imigranţilor între statele membre UE.

• 3 septembrie – Poliţia germană a prins în luna august peste 12.000 de refugiaţi, doar în Bavaria de Sud, iar cifra s-a dublat faţă de luna anterioară. Au aparut în presa germană şi cifrele legate de numărul traficanţilor de persoane prinşi la frontiera germano-austriacă: 1.785 – de la începutul anului până la finele lunii iulie. Românii se află pe locul doi, fiind depăşiţi doar de maghiari. Procesele sunt, în general, în regim de urgenţă şi condamnările pot să fie chiar şi de câţiva ani după gratii

• 4 septembrie – Şefii de guvern din statele Grupului de la Vişegrad (Ungaria, Republica Cehă, Slovacia şi Polonia) au convenit la Praga să-şi menţină poziţia lor comună de respingere a propunerii de impunere a unor cote obligatorii de refugiaţi între statele Uniunii Europene.

• 5 septembrie – Un prim grup de 400 din cei cei aproximativ 1.200 de imigranţi blocaţi în gara din Budapesta – aduşi de primul autobuz din Ungaria – traversează pe jos frontiera în Austria, după ce au plecat, cu o zi înainte, pe jos, către Germania, via Austria. Ca urmare a deciziei Austriei şi Germaniei de a renunţa la normele sistemului de azil, aproximativ 6.500 de imigranţi – cea mai mare parte din Siria, Irak şi Afganistan – au ajuns la Viena şi în alte oraşe austriece. Ei au călătorit din Ungaria cu autobuzul, trenul sau pe jos. Emigranţii au avut posibilitatea de a se înregistra în Austria sau a trece în Germania.

• 5 septembrie – Fostul preşedinte Traian Băsescu susţine că două instituţii europene s-au prăbuşit în această perioadă – Acordul de la Dublin şi Spaţiul Schengen – şi că doreşte să ştie care este planul Uniunii Europene în problema refugiaţilor pentru ca acest proces să nu se repete în anii următori.

• 5 septembrie – Papa Francisc a cerut ca fiecare parohie şi comunitate religioasă din Europa să ia fiecare câte o familie de migranţi într-un gest de solidaritate despre care a spus că va începe în micuţul stat în care trăieşte, Vatican

• 7 septembrie – Uniunea Europeană va propune României să primească 4.646 refugiaţi, conform unui tabel prezentat de think-thank-ul Open Europe

• 7 septembrie – Premierul Victor Ponta a declarat că România trebuie să fie solidară cu ce se întâmplă la ora actuală în Europa şi, în acest context, poate să primească refugiaţi în limita a 1500 de locuri, dintre care circa 200 au fost deja ocupate. În România sunt şase centre de azilanţi: la Bucureşti, Galaţi, Timişioara, Rădăuţi, Maramureş şi Giurgiu.

• 7 septembrie – Criza legată de afluxul imigranţilor în Europa este începutul unui „exod”, care putea dura ani de zile, a avertizat preşedintele Consiliului European Donald Tusk

• 8 septembrie – Agenţia pentru refugiaţi a ONU (UNHCR) se aşteaptă ca numărul refugiaţilor ce au traversat Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa să atingă 400.000 de anul acesta şi să fie de cel puţin 450.000 în 2016, se arată într-un document

• 8 septembrie – Vicecancelarul german, Sigmar Gabriel, a declarat că ţara sa ar putea primi câte 500.000 de refugiaţi în fiecare an, „timp de mai mulţi ani”, în timp ce peste noapte au apărut noi conflicte între poliţie şi refugiaţi pe insula Lesbos din Grecia, iar alte mii de imigranţi se înghesuie la graniţa Greciei cu Macedonia

• 10 septembrie – Europarlamentarul Monica Macovei arată, într-un comunicat, că a votat, în Parlamentul European, în favoarea cotelor obligatorii de refugiaţi pentru toate statele. „6.300 de refugiaţi reprezintă o problemă ? Este ruşinos să spunem că nu suntem capabili să-i primim, primim şi bani pentru asta”, a adăugat Macovei.

Per total, europarlamentarii români au exprimat 15 opţiuni „pentru”, două „împotrivă” şi opt abţineri la votul din Parlamentul European referitor la propunerile Comisiei Europene privind cotele de repartizare a imigranţilor, iar alţi şapte eurodeputaţi români nu au votat.

Dealtfel Parlamentul European a aprobat cu largă majoritate mecanismul obligatoriu de repartiţie a refugiatilor propus de Juncker.

• 11 septembrie – Preşedintele SUA Barack Obama, în încercarea de a demonstra faptul că Statele Unite se alătură ţărilor europene în efortul de a stabiliza criza refugiaţilor sirieni, a dispus administraţiei sale să accepte cel puţin 10.000 de emigranţi sirieni, în anul următor

• 11 septembrie – Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat că România a greşit în privinţa imigranţilor încă de la început când a acceptat cota de circa 1800 de refugiaţi stabilită de Comisia Europeană prin aceelaşi mecanism prin care a stabilit noile cote, arătând că intrarea lor în România „este o chestiune de securitate”. „Eu vă garantez, prin ce simt, prin instinct, că au intrat deja reţele teroriste pe teritoriul UE odată cu refugiaţii”, a declarat Traian Băsescu

• 14 septembrie – Ţările UE pregătesc măsuri dure pentru descurajarea imigranţilor extracomunitari, potrivit unui proiect dezbătut la Consiliul JAI, care prevede arestarea clandestinilor, crearea unor centre speciale în Italia şi Grecia şi deportarea rapidă după refuzul azilului. Consiliul nu a ajuns la un acord unanim pentru distribuirea a 120.000 de refugiaţi.

• 15 septembrie – Relaţiile cu Ungaria, deja tensionate după anunţul privind construirea unui gard la graniţa cu România, dupa cel de la graniţa sârbă, au cunoscut o nouă depreciere în urma declaraţiilor făcute de premierul Victor Ponta, care a acuzat autorităţile de la Budapesta că îi trateaza pe refugiaţi „cu bâta şi înseriat”. Diplomaţia ungară a reacţionat dur vorbind despre afirmaţii „extremiste şi mincinoase”, dar nici Victor Ponta nu s-a lăsat mai prejos şi a acuzat oficiali guvernamentali din ţara vecină că sunt „o ruşine” pentru Europa. La 16 septembrie ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a condamnat ferm afirmaţiile făcute de premierul român: „Ieri, Victor Ponta şi-a pierdut autocontrolul şi prin declaraţiile sale iraţionale a jignit întreaga Ungarie. Politicienii europeni civilizaţi nu formulează astfel de calomnii sălbatice”

• 16 septembrie – Guvernul a aprobat, printr-o Hotărâre, Strategia naţională privind imigraţia pentru perioada 2015-2018 şi Planul de acţiune pe anul 2015. Documentul va fi transmis Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT). Guvernul susţine că prin această strategie se urmăreşte asigurarea unui acces mai bun la azil a persoanelor care au nevoie de protecţie, o mai bună calitate a condiţiilor de primire şi decizii mai rapide şi mai fiabile în materie de azil.

• 17 septembrie – Comisarul european pentru migraţie şi afaceri interne, Dimitris Avramopoulos, a criticat Ungaria pentru modul în care gestionează criza imigranţilor. „Gardurile sunt soluţii temporare. Aţi văzut singuri că ele nu fac decât să escaladeze tensiunile şi să mute rutele migranţilor. Nici violenţa nu este o soluţie”, a spus oficialul european chiar la Budapesta.

• 17 septembrie – Comisia Europeană a publicat o situaţie a fondurilor furnizate ţărilor candidate şi potenţial candidate dar şi celor din vecinătatea sudică pentru a aborda probleme din domeniul migraţiei, în ultimii 8 ani plus cele antamate pentru exerciţiul financiar 2014-2020.

În ultimii 8 ani, ţările candidate şi potenţial candidate la aderare (Balcanii de Vest plus Turcia) au primit peste 600 milioane euro de la UE pentru migraţie. Ţările din vecinătatea sudică, inclusiv Siria şi Libia, au primit alte 200 milioane euro

• 18 septembrie – Comisia Europeană a reafirmat că nu sprijină ideea ridicării de garduri la graniţe pentru oprirea valului de migranţi, dar consideră că revine Ungariei să decidă cum îşi protejează frontiera cu Croaţia

• 19 septembrie – Ministerul de Interne desfăşoară un exerciţiu în judeţul Timiş dispus de ministrul de interne Gabriel Oprea în contextul crizei migranţilor, ce a creat probleme în mai multe ţări din jur, în special la punctele de graniţă.

• 22 septembrie – Peste 56% dintre români cred că ţara noastră nu ar trebui să primească refugiaţi, iar aproape un sfert cred că aceştia vin să destabilizeze Europa, conform unui sondaj INSCOP

• 22 septembrie – Viceprim-ministrul pentru securitate naţională, Gabriel Oprea, ministru al Afacerilor Interne, a prezentat, în Consiliul extraordinar Justiţie şi Afaceri Interne al UE, mandatul încredinţat de preşedintele Klaus Iohannis şi de premierul Victor Ponta, votând împotriva proiectului deciziei de aplicare a cotelor obligatorii de imigranţi.

Potrivit unui comunicat al MAI, vicepremierul Oprea a transmis miniştrilor de Interne europeni şi reprezentanţilor Comisiei Europene că ţara noastră este solidară cu statele membre afectate de un aflux foarte mare de refugiaţi şi tocmai de aceea Guvernul şi-a manifestat disponibilitatea şi a decis preluarea prin relocare a unui număr de 1.705 refugiaţi din Italia şi Grecia şi 80 din afara Uniunii Europene. În intervenţia sa, ministrul de Interne a susţinut că România îşi menţine punctul de vedere conform căruia mecanismul de relocare internă a refugiaţilor trebuie să aibă un caracter voluntar, fapt pentru care va vota împotriva impunerii unor cote obligatorii.

• 23 septembrie – Problema refugiaţilor „poate fi gestionată uşor de România”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis înaintea plecării la Consiliul European, referindu-se la cota obligatorie de refugiaţi impusă României prin votul din Consiliul JAI din 22 septembrie, de 4.837. Iohannis şi-a schimbat poziţia faţă de declaraţia din 7 septembrie, când spunea că România nu are capacitatea să integreze în societate mai mult de 1.785 de refugiati. Deşi Consiliul JAI a votat cote obligatorii pentru fiecare ţară din UE, Iohannis a insistat că „poziţia României rămâne în continuare una de participare voluntară. Nu cred că aceste cote obligatorii reprezinta o soluţie”.

La Consiliul JAI, România, a fost înfrântă la vot privind repartizarea a 120.000 de refugiaţi. României îi revin de această dată 2.475 de refugiaţi din Grecia şi Italia, ridicând numărul total la 4.837. România, Cehia, Slovacia, Ungaria au votat împotrivă, iar Finlanda s-a abţinut

• 24 septembrie – Preşedintele Klaus Iohannis, a susţinut la Bruxelles, la finalul reuniunii Consiliului European Extraordinar Informal, o declaraţie de presă, în care a spus că trebuie intervenit în Siria şi în zonele de criză şi că trebuie ajutate ţările din jurul celor în război pentru ca „orice sprijin dat acestor ţări, dă un rezultat mult mai consistent şi mult mai rapid decât un sprijin acordat refugiaţilor care au ajuns deja până în Europa”.

• 25 septembrie – După aproape şapte ore de aprinse discuţii, cabinetul Angelei Merkel şi miniştrii de land au căzut de acord asupra unor măsuri financiare suplimentare pentru gestionarea crizei refugiaţilor. În plus, până la 1 noiembrie urmează a fi finalizată procedura legislativă pentru înăsprirea legii azilului, ca şi pentru integrarea mai rapidă a refugiaţilor pe piaţa muncii din Germania

• 27 septembrie – “Ne confruntăm cu o criză complexă. Este vorba de aspecte umanitare, de o criză a protejării graniţelor, de o criză a integrării şi de o criză financiară. Dacă nu găsim cele mai adecvate mijloace de a le soluţiona pe fiecare dintre ele, fiecare val de migraţie îl va depăşi pe cel anterior. Orice naţiune are obligaţia de a salva oameni, de a-i susţine şi de a-i proteja”, a declarat preşedintele Klaus Iohannis în cadrul intervenţiei naţionale susţinută, la New York, în cadrul Summitului ONU pentru adoptarea Agendei de dezvoltare durabilă

• 30 septembrie – România va acorda un ajutor umanitar de urgenţă Regatului Haşemit al Iordaniei, urmare a amplificării crizei refugiaţilor, Guvernul aprobând o Hotărâre prin care suplimentează bugetul Ministerului Afacerilor Externe din Fondul de rezervă bugetară cu această sumă

• 30 septembrie – Ţările europene trebuie să furnizeze 330,7 milioane de euro în plus la bugetul UE pentru a asigura răspunsurile promise la criza refugiaţilor, a anunţat Comisia Europeană

• 2 octombrie – Centrul de primire a refugiaţilor amplasat în zona oraşului ungar Debrecen, localitate situată în apropierea frontierei cu România, va fi închis până la sfârşitul lunii noiembrie, a anunţat liderul grupului parlamentar al partidului de guvernământ Fidesz, Lajos Kosa

• 2 octombrie – Numărul migranţilor şi refugiaţilor ce sosesc pe ţărmurile Greciei a scăzut puternic săptămâna aceasta din cauza vremii nefavorabile, dar fluxul ar putea să se mărească iar dacă vremea se îmbunătăţeşte, a anunţat agenţia pentru refugiaţi a ONU, UNHCR

• 5 octombrie – Criza refugiaţilor în Europa: Autorităţile de la Bruxelles şi Ankara au stabilit un plan de acţiune pentru reglarea fluxului de refugiaţi care se îndreaptă către Europa, plan ce are la bază crearea de tabere de primire şi intensificarea controalelor la graniţă. Astfel migranţii ar urma să fie trimişi înapoi, iar în Turcia ar putea fi construite tabere pentru două milioane de persoane, în timp ce statele UE ar putea prelua încă 500.000 de persoane

• 5 octombrie – Premierul Victor Ponta a declarat că România se pregăteşte pentru primirea refugiaţilor care vor fi repartizaţi ţării noastre conform deciziei Consiliului JAI de la Bruxelles. Ponta spune că ţara noastră participă la trierea refugiaţilor, însă aceasta înseamnă, potrivit premierului, „să fie din zona de conflict, să aibă familii” şi „nu va exista un criteriu de religie”. Potrivit primului ministru, primii refugiaţi sunt asteptaţi în România înainte de sfârşitul anului.

• 6 octombrie – Ministrul de interne german Thomas de Maiziere a cerut guvernului de la Berlin să adopte măsuri pentru limitarea numărului de refugiaţi acceptaţi de Germania, sporind astfel presiunile asupra cancelarului Angela Merkel, care a refuzat să sprijine ideea impunerii unui plafon în această privinţă

• 7 octombrie – Cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez François Hollande s-au adresat Parlamentului European într-un discurs comun istoric, pe tema conflictului din Siria şi a crizei refugiaţilor. Discursul lui Merkel şi Hollande în PE este al doilea al unui cuplu de conducători franco-german, dupa cel susţinut de François Mitterrand şi Helmut Kohl, la câteva săptămâni după căderea Zidului Berlinului, în anul 1989, şi este considerat unul istoric. Preşedintele francez a cerut ca toate părţile implicate în conflictul din Siria, „inclusiv Rusia şi Iran”, să contribuie la găsirea unei soluţii politice. La rândul său, Angela Merkel a insistat că este necesar un „efort european” pentru gestionarea crizei refugiaţilor şi vrea ca mecanismul de repartizare a acestora în ţările UE să fie unul permanent, în timp ce mai multe ţări europene, inclusiv Franţa, vor ca acesta să fie aplicat doar în situaţii excepţionale. Cancelarul Merkel a criticat atitudinea ţărilor central şi est-europene care se opun cotelor fixate de UE pentru distribuirea refugiaţilor, explicând că respingerea extracomunitarilor este „un pericol pentru Europa”. „Mă întristează puţin faptul că exact cei care se consideră norocoşi că au putut vedea sfârşitul Războiului Rece acum se gândesc că pot sta total în afara unor evoluţii ale globalizării”, a adăugat Merkel

• 8 octombrie – Miniştrii europeni de interne, reuniţi la Luxemburg în cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), s-au angajat să accelereze procesul de repatriere a refugiaţilor care nu pot primi azil în Uniunea Europeană şi să consolideze protecţia frontierelor externe ale blocului comunitar, acestea fiind şi condiţiile puse anterior de unele state pentru a accepta cotele obligatorii de refugiaţi

• 10 octombrie – Guvernul german şi Comisia Europeană ar fi discutat despre crearea unei „taxe europene excepţionale”, banii proveniţi din colectarea taxei urmând să fie directionaţi către gestionarea crizei refugiaţilor, a relatat presa germană. A doua zi, cancelarul german Angela Merkel a exclus creşterea taxelor la nivelul Uniunii Europene pentru gestionarea crizei refugiaţilor

• 11 octombrie – Ministrul grec al Migraţiei acuză unele state europene că utilizează ”criterii rasiste” pentru trierea refugiaţilor, care ar trebui să fie relocaţi în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene

• 12 octombrie – Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiaţi, Antonio Guterres, a pus sub semnul întrebării strategia Uniunii Europene de construire a unor tabere suplimentare în Turcia pentru stoparea afluxului de refugiaţi pe continentul european, pledând pentru o asistenţă care să le ofere acestora posibilitatea de a se întreţine singuri în ţările care-i găzduiesc deja, dar şi pentru preluarea mai multor refugiaţi prin programele de relocalizare şi deschiderea de căi legale pentru stabilirea în Europa

• 13 octombrie – Germania, care a reintrodus temporar, la mijlocul lunii septembrie, controale la frontieră în contextul fluxului masiv de refugiaţi, le va menţine până pe 31 octombrie, a anunţat un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne de la Berlin

• 13 octombrie – 170 de mii de imigranţi ilegali au intrat în luna septembrie 2015 pe teritoriul Uniunii Europene, ducând la 710 mii numărul total în primele nouă luni ale anului, a anuntat Frontex, agenţia de frontieră a blocului comunitar. Prin comparaţie, în întreg anul 2014, în Uniunea Europeană au intrat 282 de mii de imigranţi

• 14 octombrie – Guvernul României a aprobat noi reglementări pentru străinii care solicită azil. Pentru un solicitant de azil, cheltuielile lunare sunt estimate la 1.117 lei pe timpul verii şi la 1.185 lei pe timpul iernii

• 14 octombrie – Înaltul Comisar ONU pentru Drepturile Omului, Zeid Ra’ad al Hussein, a avertizat că retorica folosită de o serie de politicieni în criza refugiaţilor aduce aminte de perioada care a precedat al Doilea Război Mondial şi Holocaustul, când Marea Britanie şi Australia au refuzat să primească evreii care fugeau de Hitler, invocând destabilizarea societăţilor lor

• 14 octombrie – Preşedinta Croaţiei, Kolinda Grabar-Kitarovic, sprijină ideea ridicării unor garduri la graniţele ţării sale, după modelul practicat de Ungaria, pentru a împiedica astfel intrarea ilegală a refugiaţilor, scrie presa croată

• 15 octombrie – Consiliul european de toamnă a hotărât, în privinţa migraţiei:

Uniunea Europeană și statele sale membre își intensifică eforturile pentru a institui o politică europeană eficace, umanitară și sigură în domeniul migrației. Liderii UE au convenit asupra orientării politice și a priorităților pentru următorii pași:

– cooperarea cu țările de origine și de tranzit pentru stoparea fluxurilor de migrație, liderii UE au salutat acordul privind un plan de acțiune comun UE-Turcia și au convenit să realizeze măsuri operaționale concrete cu ocazia următorului summit de la Valletta împreună cu șefii de stat sau de guvern africani

– consolidarea frontierelor externe ale UE cu un sistem integrat de gestionare a frontierelor care va depăși mandatul Frontex și prin adăugarea mai multor sute de polițiști de frontieră pentru a asigura zonele în care există puncte de acces (hotspots) din Grecia și Italia

– chestiunea returnării și a readmisiei

Consiliul European a purtat, de asemenea, discuții cu privire la evoluțiile politice și militare din Siria, inclusiv privind impactul acestora asupra migrației. Consiliul și-a reiterat sprijinul pentru o soluție politică la conflict în strânsă cooperare cu ONU și cu țările din regiune.

Liderii UE au luat act de deciziile puse deja în aplicare începând cu primul Consiliu European special din aprilie, dar și de necesitatea de a mări sprijinul financiar pentru organizațiile care lucrează în regiune, cum ar fi UNHCR și PAM, precum și sprijinul pentru țările terțe

Președintele Tusk a inițiat, de asemenea, o discuție cu privire la provocările extinse pentru o politică de migrație a UE pe termen mediu și lung. Liderii UE au abordat chestiunile sensibile privitoare la viitorul Regulamentului Dublin, la sistemul UE de supraveghere a frontierelor și la rolul specific al punctelor de acces (hotspots).

• 16 octombrie – Uniunea Europeană (UE) a aprobat un plan de acţiune pentru Turcia, prin care speră la o diminuare a afluxului de migranţi către Europa. Aproape 600.000 de migranţi au ajuns de la începutul anului şi până în prezent pe teritoriul UE, mulţi dintre ei pe mare, din Turcia în Grecia, după care au pornit către nord. Turcia a prezentat un număr de solicitări, în schimbul unui eventual ajutor în oprirea acestui aflux. Preşedintele UE Donald Tusk şi-a exprimat, într-o conferinţă de presă la Bruxelles, „optimismul temperat” faţă de acord.

Planul de acţiune încheiat între Uniunea Europeană şi Turcia pentru a stopa fluxul de migranţi pe teritoriul său este doar un „proiect” şi finanţarea propusă de Bruxelles este „inacceptabilă”, a declarat ministrul de externe turc Feridun Sinirlioglu.

• 18 octombrie – Cancelarul german Angela Merkel a oferit Turciei asistență financiară și perspectiva unor progrese mai rapide în procesul de aderare a acestui stat la Uniunea Europeană, în schimbul ajutorului Ankarei pentru stăvilirea afluxului de migranți spre Europa. „Cred că am folosit criza prin care trecem, printr-o mișcare foarte dezordonată și necontrolată de refugiați, pentru a ajunge la o cooperare mai strânsă în multe probleme, atât între Uniunea Europeană și Turcia, cât și între Germania și Turcia”, a subliniat cancelarul, în conferința de presă comună cu omologul său Ahmet Davutoglu, susținută la Palatul Dolmabahçe din Istanbul, pe malul Bosforului.

• 19 octombrie – Ministrul german de externe, Frank-Walter Steinmeier, a făcut apel la Arabia Saudită și la alte state din Golf să facă mai mult pentru sutele de mii de persoane care fug de războaiele și violențele din Orientul Mijlociu. „Bineînțeles că vrem ca întreaga regiune a Golfului să se implice în oferirea de ajutor umanitar refugiaților”, a declarat Steinmeier după o întrevedere la Riad cu Regele Salman.

Șeful diplomației germane, care se află în a patra zi a unei vizite în regiune, a spus că acest lucru trebuie să se aplice și în privința primirii de refugiați.

Țările bogate din Golf au fost criticate pentru reticența de a găzdui refugiați sirieni. Statele din Golf susțin că au primit sute de mii de sirieni de la izbucnirea războiului civil din 2011, dintre care jumătate de milion în Arabia Saudită și 100.000 în Emiratele Arabe Unite, însă nu ca refugiați.

• 20 octombrie – Peste 5.000 de personalități din industria cinematografică europeană semnează apelul „For a Thousand Lives: Be Human”, unindu-și vocile și solicitând rezolvarea corectă a crizei refugiaților. Regizorii români Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu și Radu Mihăileanu, laureați ai multor premii cinematografice europene, s-au alăturat unor artiști cunoscuți ca Emmanuelle Béart, Jane Birkin, Sandrine Bonnaire, Dany Boon, Laurent Cantet, Constantin Costa-Gavras, Daniel Craig, Alfonso Cuaron, Jean Pierre & Luc Dardenne, Romain Duris, Julie Gayet, Michel Hazavanicius, Michael Haneke, Isabelle Huppert, Aki Kaurismäki, Ken Loach, Sophie Marceau, Joshua Oppenheimer, Pawel Pawlikowski, Jonathan Pryce, Isabella Rossellini, Volker Schlöndorff, Hanna Schygulla, Léa Seydoux, Bertrand Tavernier, Gaspard Ulliel și mulți alții. Ei adresează un apel guvernelor și Comisiei Europene în vederea gestionării crizei refugiaților în spiritul valorilor fundamentale ale Uniunii Europene — respectul demnității umane și al drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor aparținând minorităților (articolul 2 din Tratatul UE).

• 21 octombrie – Amnesty International a atras atenția asupra unui nou „dezastru” umanitar în Asia de Sud-Est, în contextul în care sezonul ploilor se încheie și imigranții vor lua din nou calea exilului. După o criză în luna mai, când numeroase ambarcațiuni cu imigranți s-au scufundat în mare, „un alt dezastru se pregătește în Marea Andaman dacă statele nu vor acționa rapid”, a explicat Anna Shea, specialistă a Amnesty International, care a publicat un raport pe acest subiect. „Mii de persoane vor porni pe mare în lunile următoare, însă pentru moment mecanismele regionale de protecție și salvare sunt sub ceea ce este necesar”, a adăugat ea. În fiecare an, zeci de mii de imigranți traversează sudul Thailandei și Marea Andaman, spre Malaezia și mai departe, fugind de sărăcia din Bangladesh sau de persecuțiile în cazul musulmanilor rohingya în Myanmar.

• 22 octombrie – Slovenia cheltuiește 770.000 euro (860.500 dolari) pe zi pentru gestionarea afluxului de refugiați, a declarat ministrul de interne sloven, Vesna Gyorkos Znidar. Slovenia a înregistrat 12.600 de imigranți în ultimele 24 de ore și 43.000 de persoane în ultimele cinci zile, a spus ea, cerând ca granițele externe europene în Grecia și Croația să fie mai bine controlate. Totodată, ministrul sloven a apreciat că imigranții sosesc în Grecia într-un mod „complet necontrolat”.

• 23 octombrie – Aproximativ 48.000 de imigranți și refugiați au sosit în decurs de cinci zile în Grecia, un număr record, a anunțat la Geneva Organizația Internațională pentru Migrație (OIM). Insula Lesbos continuă să primească cei mai mulți refugiați și imigranți, 27.276 în ultimele cinci zile, iar 9.750 au debarcat în insula Chios. Conform OIM, ultimul val de persoane sosite în Grecia este cel mai mare în decurs de o săptămână până acum, ridicând la 681.000 numărul imigranților sosiți pe Marea Mediterană până în prezent în Europa.

• 24 octombrie – Premierul Victor Ponta a declarat la Sofia, în urma întâlnirii cu premierii bulgar şi sârb, că închiderea frontierelor celor trei ţări migranţilor, dacă Germania şi Austria le vor închide pe ale lor, va fi poziţia celor trei state la mini-summitul de duminică (25 octombrie) de la Bruxelles. „Nu ne vom expune ţările presiunii devastatoare a milioanelor de oameni care vor veni”, a declarat Boiko Borisov la finalul întâlnirii cu premierii României Victor Ponta şi Serbiei Aleksandar Vucici.

• 25 octombrie – Austria, Albania, Bulgaria, Croaţia, Germania, Grecia, Macedonia, România, Serbia, Slovenia şi Ungaria au convenit, la Bruxelles, să coopereze pentru a încetini afluxul de migranţi către Europa pe „ruta din Balcani”. Este vorba despre unul principalele puncte ale declaraţiei comune adoptate la finalul unui mini-summit de urgenţă, catalogat drept o „conferinţă a Balcanilor” şi care reia principalele propuneri prezentate de către preşedintele Comisiei Europene (CE) Jean-Claude Juncker. Alte hotărâri prevăd îmbunătăţirea schimbului de informaţii, anunţarea deplasării migranţilor pe ruta din Balcanii Occidentali şi evaluarea nevoilor de susţinere, împiedicarea deplasării refugiaţilor dintr-o ţară în alta, fără ca a doua ţară să fie informată, îmbunătăţirea condiţiilor de primire a migranţilor, prin creşterea capacităţilor, pentru a atinge 100.000 de locuri în Grecia (50.000) şi în Balcanii Occidentali (50.000). Acordul prevede, de asemenea, o colaborare strânsă cu instituţii financiare internaţionale precum Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), în vederea susţinerii eforturilor financiare ale ţărilor vizate.

• 25 octombrie – Biserica „nu abandonează” familiile de migranți” aflați în marș pe drumurile Europei”, a afirmat Papa Francisc în timpul slujbei Angelus, subliniind că soarta lor a fost una din preocupările majore ale sinodului recent încheiat

• 26 octombrie – Coaliţia naţională pentru integrarea refugiaţilor din România a hotărât că ţara noastră trebuie să adopte o legislaţie care să permită acordarea unor documente de identitate refugiaţilor, inclusiv un CNP. S-au analizat şi alte aspecte legate de integrarea celor „câteva mii de refugiaţi care vor ajunge în România”, pe măsură ce se va pune în aplicare strategia Uniunii Europene de relocare a sutelor de mii de refugiaţi sosiţi în ultimele luni în sudul Europei

• 26 octombrie – Croația a devenit ultima țară membră UE care solicită blocului comunitar ajutor material, precum paturi și corturi, pentru a face față afluxului masiv de refugiați care tranzitează țară într-un efort de a ajunge în Europa de Vest

• 27 octombrie – Președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu prim-ministrul Victor Ponta, discuțiile vizând gestionarea fluxurilor de imigranți, poziția României în acest caz și execuția bugetară. „Pe agenda discuțiilor, purtate în cadru instituțional, s-au aflat situația gestionării fluxurilor migratorii din regiunea Balcanilor de Vest, poziția României față de această problemă și stadiul actual al pregătirilor pentru preluarea refugiaților”, arată Administrația Prezidențială într-un comunicat.

„Întâlnire cu Președintele Iohannis — deschidere totală pentru dialog, respect reciproc și colaborare Guvern — Președinție pentru bunul mers al României!” — este mesajul transmis şi de prim-ministru pe Twitter, după discuțiile de la Cotroceni.

• 27 octombrie – Peste 700.000 de imigranți și refugiați au sosit în Europa traversând Marea Mediterană în anul 2015 și 3.210 au murit sau au fost dați dispăruți, a anunțat Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR). În acest an, în total 705.200 de imigranți și refugiați au traversat Mediterana: 562.355 de persoane au ajuns în Grecia și 140.000 în Italia. Potrivit UNHCR, majoritatea sunt sirieni, în Grecia aceștia reprezentând 64% din cei sosiți.

• 27 octombrie – Comisia Europeană caută modalități de a gestiona criza refugiaților cu ajutorul fondurilor de dezvoltare regională, a declarat comisarul european pentru politici regionale, Corina Crețu, într-un interviu acordat agenției croate Hina

• 27 octombrie – Serbia nu își va închide granițele în fața migranților și în plus va avea grijă de aceștia și va face tot posibilul pentru a-i ajuta, a declarat premierul sârb Aleksandar Vucic într-un interviu acordat cotidianului german Handelsblatt

• 27 octombrie – Politicienii care folosesc un limbaj denigrator pentru refugiați și migranți ar putea în cele din urmă să fie responsabili pentru provocarea de violențe, rasism și intoleranță, a avertizat comisarul ONU pentru drepturile omului, Zeid Ra’ad al-Hussein

• 28 octombrie – Guvernul de la Berlin a acuzat autoritățile austriece că aduc refugiații la graniță după căderea întunericului, astfel încât aceștia să poată pătrunde în Germania. Acuzații similare la adresa Austriei au fost formulate anterior și de șeful guvernului din landul Bavaria, Horst Seehofer, care a dat totodată un ultimatum cancelarului Angela Merkel să ia până la 1 noiembrie măsuri de limitare a numărului de migranți

• 28 octombrie – Sistemul Dublin, textul fondator al politicii europene în domeniul azilului, trebuie să fie schimbat întrucât nu mai funcționează, a estimat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în fața membrilor Consiliului economic, social și de mediu, organism consultativ al actorilor sociali

• 28 octombrie – Garda de coastă greacă a salvat 242 de migranți după ce ambarcațiunea din lemn în care se aflau s-a scufundat în largul insulei Lesbos, dar cel puțin trei persoane s-au înecat, printre care și doi copii

• 28 – 29 octombrie – După ce Serbia, Croația și Slovenia au început să ia măsuri pentru a organiza fluxul de migranți ce vin în Europa pe așa-numita „rută a Balcanilor”, blocajele ce s-au format anterior la granițele dintre ele s-au mutat acum la frontiera sloveno-austriacă, unde mii de persoane au petrecut noaptea de miercuri spre joi de ambele părți ale graniței. În tabăra slovenă de refugiați de la Sentilj se aflau 4.271 de migranți care așteptau permisiunea să intre în Austria, cu obiectivul a-și continua mai departe călătoria către alte state din vestul Europei, mai ales Germania. Cum această tabără este plină, mulți migranți au fost duși în tabere improvizate și care nu sunt prevăzute cu încălzire.

Și de cealaltă parte a frontierei, în zona localității austriece Spielfeld, circa 4.000 de migranți au dormit în corturi de campanie, de asemenea fără încălzire. Miercuri după-amiază în acest punct se aflau circa 6.000 de persoane, dintre care numai 2.000 au fost transferate către alte tabere din Austria.

• 29 octombrie – Uniunea Europeană riscă „dezintegrarea” dacă nu răspunde colectiv și cu instrumente comunitare la criza imigranților, a avertizat Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politică de securitate al UE, Federica Mogherini, într-un interviu publicat de ziarul Il Sole 24 Ore

• 29 octombrie – Poliția germană a avertizat asupra riscurilor tot mai mari asupra siguranței publice în urma sporirii conflictelor între solicitanții de azil, dar și a numeroaselor atacuri asupra taberelor unde sunt găzduiți aceștia

• 29 octombrie – Șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Filote, a declarat, la Cluj, că, în contextul în care s-a spus că Europa a acționat târziu în problema refugiaților, trebuie să se țină cont de faptul că instituțiile europene nu pot acționa în afara legilor care le guvernează.

Aceasta a explicat mecanismul de acționare, pe trei paliere, al Comisiei Europene. Unul, în țările de origine, la sursă, acolo unde este problema, unde prin acțiuni diplomatice dar și prin finanțări se încearcă asigurarea unei stabilități care să dea populației locale o șansă la supraviețuire. Un al doilea palier pe care se acționează este cel al țărilor din afara Europei care au primit deja milioane de refugiați.

Al treilea palier se referă la susținerea țărilor de graniță din Uniunea Europeană, care sunt cele care se confruntă cu cele mai mari probleme în această criză a refugiaților.

• 29 – 30 octombrie – Cel puțin 22 de migranți, între care 13 copii s-au înecat în noaptea de joi spre vineri în largul insulelor grecești Kalymnos și Rodos în urma scufundării a două ambarcațiuni în Marea Egee, după ce porniseră din Turcia

• 30 octombrie – Președintele francez François Hollande a cerut să nu se ridice ziduri sau bariere în interiorul Europei pentru a limita afluxul de refugiați veniți în Uniunea Europeană. Șeful statului francez a făcut această afirmație la finalul unei întrevederi, la Paris, cu cancelarul austriac Werner Faymann, a cărui țară vizează construirea de „bariere tehnice” la frontiera sa cu Slovenia

• 30 octombrie – Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a cerut din nou, în timpul unei vizite în Grecia, să fie sporit controlul la frontierele acestei țări, pentru a nu lăsa Europa „fără apărare” în fața afluxului de imigranți, dând în același timp asigurări că nu „denigrează” această țară

• 30 octombrie – Norvegia va trebui să recurgă la fondurile sale suverane și să-și reducă ajutoarele financiare pentru imigranți, printre alte măsuri menite să-i permită acestei țări să facă față costurilor suplimentare ale „afluxului record” de solicitanți de azil, a anunțat guvernul norvegian

• 30 octombrie – Sistemul de cote obligatorii pentru distribuirea solicitanților de azil între statele membre ale Uniunii Europene a fost decis fără respectarea opiniei publice și acest lucru ar putea duce la o „criză a democrației” în Europa, a declarat premierul ungar Viktor Orban.

• 30 octombrie – Prim-ministrul grec Alexis Tsipras a declarat, într-o intervenție în parlamentul de la Atena, că se simte rușinat de modul în care Uniunea Europeană tratează criza migranților, pasând responsabilitatea de la un stat la altul și vărsând lacrimi de crocodil pentru copiii care își pierd viața pe rutele periculoase spre continent

• 30 octombrie – Președintele Comisiei pentru afaceri europene din Bundestag, Gunther Krichbaum, a afirmat că România îndeplinește criteriile tehnice pentru aderarea la spațiul Schengen, dar s-a întrebat cât de utilă este o frontieră bine securizată din punct de vedere tehnic dacă pot exista grăniceri care, în schimbul unor sume de bani, ar putea lăsa autocare cu refugiați să treacă granița. În ceea ce privește problema refugiaților, Gunther Krichbaum s-a pronunțat pentru o distribuție echitabilă a acestora în cadrul Uniunii Europene, arătând că Germania nu poate să rezolve această criză pe cont propriu.

• 30 octombrie – Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut întrevederi cu Winfried Kretschmann, prim-ministrul landului Baden-Wurttemberg și cu Peter Friedrich, ministrul pentru Bundesrat, Europa și relații internaționale al landului Baden-Wurttemberg, în marja participării la Forumul Anual al Strategiei UE pentru Regiunea Dunării care a are loc la Ulm, în perioada 29 — 30 octombrie 2015.

Ministrul de externe a avut cu interlocutorii săi și un schimb de opinii pe marginea ultimelor evoluții pe dimensiunea de politică externă a crizei refugiaților. Ministrul a exprimat solidaritate față de provocările generate de criza pe care Germania le are de înfruntat și a prezentat contribuțiile de fond ale României: la misiunile FRONTEX, România fiind al doilea contributor după Germania, la bugetele UNHCR și Programului Alimentar Mondial, respectiv sprijinul bilateral pentru Serbia și Iordania. A subliniat totodată importanța sprijinirii statelor din proximitatea zonelor de criza din vecinătatea sudică, ce găzduiesc refugiați în număr mare, respectiv a statelor de tranzit, dar și necesitatea unor pași hotărâți pentru soluționarea politică a crizelor din Siria și Libia.

• 31 octombrie – Un număr de 129 de migranți au fost descoperiți la un punct de trecere a frontierei dintre Turcia și Bulgaria într-un camion frigorific ce avea ca destinație România, a anunțat Ministerul bulgar de Interne, menționând totodată că, în urma unei vaste operațiuni desfășurate cu o zi în urmă, pe tot cuprinsul țării au fost arestați 495 de imigranți clandestini și 16 traficanți

• 1 noiembrie – Trei cetățeni afgani au fost reținuți de polițiștii de frontieră din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Dorohoi, după ce au intrat ilegal în România, a anunțat purtătorul de cuvânt al Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră, Minodora Răcnea. Potrivit acesteia, cei trei afgani, membri ai aceleiași familii, au fost depistați pe raza localității de frontieră Pomârla, având asupra lor două bagaje, însă fără documente de identitate.

„Cei trei, un bărbat, o femeie și un minor, au fost conduși la sediul sectorului pentru cercetări, iar în urma verificărilor efectuate s-a stabilit că aceștia sunt cetățeni afgani, care au trecut ilegal frontiera de stat dintre Ucraina și România, cu scopul de a ajunge într-un stat din vestul Europei”, a afirmat Răcnea. Ulterior, cetățenii afgani au fost predați autorităților de frontieră ucrainene

• 1 noiembrie – Uniunea Europeană a anunțat un ajutor suplimentar de 28 milioane de euro pentru refugiații sirieni din Iordania pentru a face față iernii. Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Christos Stylianides, care a vizitat tabăra de refugiați Zaatari, unde sunt găzduiți circa 80.000 de sirieni, la 80 km nord de Amman. Acest ajutor ridică la 198 milioane de euro suma totală a asistenței umanitare acordate de UE de la declanșarea conflictului din Siria, în 2011

• 2 noiembrie – Puțin peste 218.000 de migranți și refugiați au traversat Marea Mediterană pentru a ajunge în Europa în luna octombrie, un record lunar, depășindu-l pe cel din septembrie, când s-au înregistrat aproape 173.000 sosiri, a anunțat Înaltul Comisariat ONU pentru refugiați UNHCR

• 3 noiembrie – Guvernul Austriei, care se confruntă cu un număr record de cereri de azil în acest an, a propus un nou proiect de lege, mai aspru, pentru a-i descuraja pe afgani să solicite azil, document criticat de către Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), care consideră că va duce probabil la creșterea suferințelor migranților

• 3 noiembrie – Crucea Roșie a anunțat că a început să strângă peste 11 milioane de euro pentru a ajuta Grecia să facă față crizei imigrației, care a adus 210.000 de oameni pe teritoriul acestei țări numai în luna octombrie

• 3 noiembrie – Guvernul a aprobat, printr-o ordonanță de urgență, noi măsuri pregătitoare în vederea situației apariției la frontieră a unui aflux masiv de imigranți, a anunțat premierul Victor Ponta. „Adoptăm o ordonanță de urgență prin care încercăm să ne pregătim în continuare pentru situația apariției unor fluxuri de migranți în România. Punctul de contact și responsabil este domnul consilier prezidențial Leonard Orban, dar după aceea noi suntem cei care trebuie să aplicăm”, a declarat premierul

• 3 noiembrie – Un grup de opt migranți ilegali a fost depistat de către polițiștii de frontieră din cadrul Punctului de Trecere a Frontierei Curtici, România, într-un tren internațional care se îndrepta spre Budapesta. Potrivit sursei citate, cele opt persoane în cauză au fost conduse la sediul Sectorului Poliției de Frontieră Curtici, în vederea continuării cercetărilor. Cu ocazia verificărilor, polițiștii de frontieră au stabilit că persoanele în cauză sunt cetățeni afgani (4 adulți și 4 minori), cu vârste cuprinse între 2 și 32 de ani. Aceștia au declarat că intenționau să treacă ilegal frontiera pentru a ajunge într-un stat din vestul Europei

• 4 noiembrie – Ministrul de interne bulgar Rumiana Bachvarova a declarat în Parlament că se observă o scădere a presiunii migratorii asupra Bulgariei. „În prezent, principala noastră sarcină este de a limita și neutraliza traficul de ființe umane, să-i înregistrăm pe toți cei care trec prin țara noastră. Cred că acest proces este organizat foarte bine. Următorul punct central al muncii noastre este de a preveni distribuirea de imigranți ilegali în țară”, a spus Bachvarova.

• 4 noiembrie – UNICEF se pregătește pentru posibila apariție a unor noi rute de migrație prin Bulgaria, România și Albania, existând semnale că tot mai multe familii refugiate aleg traseul dinspre Turcia spre Bulgaria, pentru a evita traversarea periculoasă a Mării Egee odată cu apropierea iernii, sau deoarece întâlnesc în drum granițe închise, transmite Reuters

• 4 noiembrie – Finlanda a anunțat că suspendă prelucrarea cererilor de azil depuse de migranții afgani, în prezent desfășurându-se o evaluare a situației de securitate din țara lor de origine. Autoritățile de la Helsinki vor evalua, de asemenea, practicile Uniunii Europene și posibilitatea de returnare a acestor migranți în Afganistan.

• 4 noiembrie – Numărul migranților și refugiaților care au intrat în Croația de la mijlocul lunii septembrie se ridică la 320.215, conform celei mai recente statistici anunțate de Ministerul de Interne de la Zagreb. În urma acordului intervenit la recentul mini-summit a zece state din Uniunea Europeană și de pe ruta balcanică de migrație, Croația a înființat un centru de tranzit de iarnă la Slavonski Brod, care a început să funcționeze din 3 noiembrie. În paralel, a început dezafectarea centrului de tranzit Opatovac, de lângă frontiera cu Serbia.

În prezent, migranții sunt transportați cu trenul de la Sid (Serbia) la Slavonski Brod, iar după înregistrare, spre Slovenia. La rândul ei, această țară a înregistrat 139.608 intrări începând din 16 octombrie, în acest moment 3.261 de migranți așteptând în Slovenia pentru a fi transportați în Austria.

• 4 noiembrie – Aproximativ 800.000 de „intrări ilegale” în Uniunea Europeană au fost recenzate de la începutul anului, a declarat cotidianului Bild Fabrice Leggeri, directorul Agenției europene pentru supravegherea frontierelor (Frontex). Afluxul de migranți în Europa nu „a atins apogeul”, consideră șeful Frontex, cerând statelor europene ca solicitanții de azil respinși să fie reținuți pentru a fi trimiși „rapid” în țările lor de origine

• 5 noiembrie – Guvernul Norvegiei nu exclude posibilitatea ca singurul punct de trecere de la frontiera pe uscat dintre Norvegia și Federația Rusă să fie închis temporar, în condițiile în care tot mai mulți refugiați din țări ale Orientului Mijlociu ajung pe teritoriul norvegian dinspre Rusia, a declarat ministrul justiției și securității publice al Norvegiei, Anders Anundsen, într-un interviu acordat publicației Aftenposten

• 5 noiembrie – Un număr de 3.500 de refugiați au solicitat azil în Danemarca în luna octombrie 2015, acesta fiind recordul istoric pentru o singură lună. Conform datelor date publicității regent de Serviciul pentru imigrație danez (DIS), 9.793 de persoane au prezentat cereri de azil în Danemarca în primele nouă luni ale acestui an, iar împreună cu cele 3.500 noi cereri înregistrate în octombrie totalul se apropie de cele 14,.815 de solicitări depuse pe întreaga durată a anului trecut.

• 5 noiembrie – Comisia Europeană (CE) a estimat că până în 2017 în Uniunea Europeană vor sosi trei milioane de migranţi, care încearcă să scape de războaie şi sărăcie. „În total, încă trei milioane de persoane ar urma să sosească în Uniunea Europeană în perioada vizată de aceste previziuni”, respectiv 2015 – 2017, relevă documentul de 200 de pagini prezentat de executivul UE. Aceste previziuni oferă o primă evaluare a impactului economic produs de sosirea în UE a unui mare număr de solicitanţi de azil. „Deşi pe termen scurt cheltuielile publice suplimentare conduc la creşterea PIB-ului, pe termen mediu este de aşteptat să se producă un impact pozitiv suplimentar asupra creşterii economice ca urmare a sporirii ofertei de forţă de muncă, cu condiţia de a se aplica politici judicioase, care facilitează accesul la piaţa muncii”, se menţionează într-un comunicat al CE.

• 5 noiembrie – Marina spaniolă a salvat dimineaţă în Marea Mediterană peste 500 de imigraţi care încercau să ajungă în Europa la bordul unei bărci de pescuit, ei fiind descoperiţi în largul coastei libiene, a anunţat Ministerul Apărării. Cei 517 imigranţi, dintre care 35 de copii, inclusiv doi bebeluşi, erau în derivă, în condiţii extrem de precare, înghesuiţi la bordul unei vechi bărci de pescuit de numai 20 de metri lungime

• 5 noiembrie – Criza migranților pune presiuni economice asupra țărilor de tranzit din Sud-Estul Europei precum și pe economiile țărilor vecine cu Siria și Irakul, a avertizat Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD)

• 5 noiembrie – Aproape o mie de migranți, printre care femei și copii, au fost salvați în largul coastelor libiene, de unde plecările, mai puțin frecvente, rămân la fel de periculoase, a anunțat paza italiană de coastă, care coordonează aceste operațiuni,

• 5 noiembrie – Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a criticat unele state membre din Europa de Est care refuză să primească refugiați și le-a avertizat că există posibilitatea reducerii fondurilor pentru dezvoltare în viitor

• 6 noiembrie – Comisia Europeană a aprobat acordarea a 10,17 milioane de euro din fonduri europene de urgență pentru a ajuta Slovenia să gestioneze afluxul brusc de migranți cu care se confruntă de la mijlocul lunii octombrie

• 6 noiembrie – Ministrul german de finanțe, Wolfgang Schaeuble, a afirmat că Europa trebuie să recâștige controlul asupra granițelor sale externe pentru a salva libera circulație pe continent, în contextul crizei refugiaților

• 7 noiembrie – Parlamentul ungar va decide în câteva săptămâni dacă va angaja o acțiune în justiție contra cotelor decise de Uniunea Europeană pentru repartizarea refugiaților între statele membre, cerută de majoritatea guvernamentală a lui Viktor Orban.

• 8 noiembrie – Germania trebuie să manifeste mai mult angajament în ceea ce privește protejarea granițelor UE, a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk, potrivit unui interviu publicat în ziarul Welt am Sonntag

• 9 noiembrie – Peste două treimi dintre copiii refugiaților sirieni în Turcia nu frecventează cursurile unei școli, o situație ce ar putea avea consecințe periculoase pentru o întreagă generație, avertizează un raport al organizației nonguvernamentale Human Rights Watch (HRW)

• 9 noiembrie – Șaisprezece polițiști francezi au fost răniți ușor în cursul violențelor produse în noaptea de 8/9 noiembrie între migranți și forțele de ordine în apropierea unei tabere improvizate în regiunea portului Calais (nord). În jur de 6.000 de migranți, veniți mai ales din Africa de Est, din Orientul Mijlociu și din Afganistan, trăiesc în condiții extrem de precare într-o imensă tabără improvizată la Calais, la circa o oră de mers de centrul orașului. Ei speră să traverseze clandestin Canalul Mânecii pentru a ajunge în Marea Britanie, însă tentativele au tot mai puține șanse de succes în urma lucrărilor de securizare a zonei.

• 9 noiembrie – Suedia și Norvegia au înregistrat noi recorduri săptămânale în numărul solicitărilor de azil, creșterea explicându-se în primul rând prin numărul mai mare de sosiri din Afganistan. Agenția suedeză pentru migrație a înregistrat un număr de 10.201 de solicitanți de azil care au depus o astfel de cerere în perioada 2-7 noiembrie. Din numărul total, 4.333 de persoane, printre care și 2.933 de minori neînsoțiți, vin din Afganistan, informează agenția. Sirienii reprezintă 2.719 din totalul săptămânii trecute, în timp ce irakienii constituie cel de al treilea grup, numărând 1.405 persoane.

• 9 noiembrie – Președintele Parlamentului European (PE), Martin Schulz, a acuzat guvernele statelor Uniunii Europene ce refuză să primească refugiați că trădează principiile Europei, în opinia sa reafirmarea sentimentelor naționale și aspirația de consolidare a statelor naționale fiind un pericol pentru blocul comunitar.

• 9 noiembrie – Viitorul Uniunii Europene va depinde în mare măsură de abordarea Germaniei față de criza migranților, iar alte state ar trebui să arate mai multă solidaritate, alăturându-se efortului de a răspunde acestei provocări istorice, a declarat președintele Consiliului European, Donald Tusk. Vorbind în capitala Germaniei la a 26-a aniversare a căderii Zidului Berlinului, Donald Tusk a descris Germania, dar și pe cancelarul Angela Merkel, drept exemple ale celor mai bune valori europene.

• 10 noiembrie – Ministrul de externe german, Frank-Walter Steinmeier, a declarat că UE este „la răscruce de drumuri”, confruntându-se și cu criza euro și cu cea a refugiaților, și a făcut apel la mai multă solidaritate între țările membre

• 10 noiembrie – Numărul intrărilor ilegale în Uniunea Europeană a fost, în primele zece luni ale anului, de circa 1,2 milioane, de patru ori mai multe decât în întregul an 2014, a anunțat Agenția europeană pentru managementul cooperării operaționale la frontierele externe ale UE (Frontex). Potrivit unei declarații Frontex, în luna octombrie peste 150.000 de persoane au trecut din Turcia în Grecia, ceea ce face ca numărul total al celor ajunși în insulele grecești în perioada ianuarie — octombrie să depășească 540.000. Totuși, numărul persoanelor care au trecut din Libia în Italia la bordul unor ambarcațiuni a fost de numai 8.500 în luna octombrie, jumătate din numărul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.

În acest an, 140.000 de oameni au ajuns traversând Mediterana dinspre Libia în sudul Italiei, comparativ cu aproape 155.000 în perioada similară din 2014

• 10 noiembrie – Guvernul german a confirmat că a revocat decizia de suspendare a Regulamentului de la Dublin (care reglementează examinarea cererilor de azil în Europa) în cazul migranților sirieni, pentru a putea astfel să înceapă expulzarea lor către prima țară pe unde ei au intrat în UE și unde, conform prevederilor respectivului regulament european, ei ar trebui să ceară azil

• 11 noiembrie – Slovenia se pregătește să ridice un gard la granița sa cu Croația, pentru a controla numărul mare de migranți care tranzitează teritoriul său în drumul lor către Occident. Guvernul sloven nu a spus până acum oficial unde și când va începe să ridice gardul.

• 11 noiembrie – Cinci economiști din universități și instituții, care consiliază guvernul federal german, au făcut o evaluare a cheltuielilor publice directe ale autorităților din această țară pentru cazarea și integrarea migranților iar sumele pentru 2015 și 2016 se ridică la niveluri amețitoare. În cel mai recent raport, cei cinci estimează până la 8,3 miliarde de euro cheltuiți în 2015 și între 9 și 14,3 miliarde de euro cheltuiți în 2016 în legătură cu sosirea migranților. Grupul apreciază că Germania își va putea permite acest efort.

Ministrul de finanțe Wolfgang Schaeuble, care a bugetat deocamdată cheltuieli de 8 miliarde de euro pentru primirea și integrarea refugiaților în 2016, a declarat cu o săptămână în urmă că Germania „este în măsură să facă față acestei sarcini neobișnuite”

• 12 – 13 noiembrie – Uniunea Europeană a anunțat, în speranța de a limita criza imigranților, crearea unui fond de ajutor pentru Africa în valoare de 1,8 miliarde de euro și pe care statele membre sunt invitate să-l completeze pentru a dubla suma disponibilă.

Pentru moment, contribuțiile promise de țările europene nu ajung decât la un total de circa 78 de milioane de euro în plus față de suma deja alocată la nivelul UE, conform Comisiei Europene.

Acest „fond fiduciar de urgență” urmărește să combată „cauzele profunde ale imigrației ilegale din Africa”, a subliniat, în capitala malteză La Valletta, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Acest nou instrument ar trebui să permită finanțarea planului de acțiune pe care liderii din țările africane și europene l-au adoptat în cadrul unui summit în Malta.

Uniunea Europeană le-a mai propus statelor africane, la summitul de la Valletta, o serie de ajutoare, un acces mai uşor la vize şi reducerea unor costuri pentru migranţii care trimit bani acasă, cerându-le în schimb ajutor în stoparea migraţiei, inclusiv să primească înapoi „imigranţii ilegali”

• 12 noiembrie – Discuțiile privind planul de ajutor pentru Grecia ar putea ține cont de impactul crizei refugiaților asupra finanțelor publice deja secătuite ale țării, a declarat purtătorul de cuvânt al Fondului Monetar Internațional (FMI). „Îmi imaginez că chestiunea presiunilor bugetare suplimentare cu care țara s-ar putea confrunta va fi abordată în contextul acestor discuții”, a spus Gerry Rice, răspunzând unei întrebări privind afluxul de refugiați.

• 12 noiembrie – Operațiunile de relocalizare a refugiaților în cadrul UE se vor încheia abia în… 2101, în ritmul actual al repartizării între statele membre, a afirmat cu ironie, în Malta, președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker

• 13 noiembrie – Autoritățile bulgare au fost acuzate de brutalitate față de imigranți într-un nou raport sponsorizat de organizația umanitară britanică Oxfam. În raport, ce are la bază mărturii ale imigranților care au trecut din Bulgaria în Serbia, sunt citate numeroase cazuri de bătăi aplicate de polițiști și de extorcare. Mulți imigranți aleg să călătorească pe așa-numita rută a Balcanilor, temându-se să traverseze Marea Egee, din Turcia spre insulele grecești

• 13 noiembrie – Germania a decis să prelungească până la mijlocul lui februarie 2016 controalele la frontiere din cauza crizei migranților, a anunțat Ministerul de Interne de la Berlin, confirmându-și intenția anunțată deja la sfârșitul lunii octombrie

• 13 noiembrie – Guvernul austriac a anunțat că va instala un gard cu o lungime de 3,7 kilometri, sub forma unui grilaj simplu, la frontiera sa cu Slovenia, pentru a întări controlul asupra afluxului de imigranți

• 13 noiembrie – Marea Britanie s-a angajat să ofere 275 milioane de lire (387 milioane de euro) unui fond pregătit de Uniunea Europeană pentru a ajuta Turcia să facă față valului de peste două milioane de refugiați sirieni pe care îi găzduiește

• 13 noiembrie – Cancelarul german Angela Merkel, criticată de alți politicieni conservatori pentru maniera sa de gestionare a crizei refugiaților, a apărat decizia guvernului său de a reveni la aplicarea „regulamentelor Dublin”, conform cărora solicitanții de azil pot fi retrimiși în țara membră a Uniunii Europene în care au fost înregistrați prima dată,

• 13 – 14 noiembrie – O serie de atentate care au avut loc la Paris se soldează cu un bilanţ intermediar cutremurător: 132 de morţi şi peste 350 de răniţi. Atentatul a fost revendicat de organizaţia teroristă Statul Islamic, şi se banuieşte că cel puţin unul dintre atentatori a fost înregistrat ca refugiat solicitant de azil în octombrie acest an

• 14 noiembrie – După atentatele de la Paris, Polonia nu va putea respecta acordurile europene privind relocarea imigranților, a scris ministrul de externe polonez desemnat Konrad Szymanski, într-un prim semn că atentatele ar putea submina grav politica Uniunii Europene privind refugiații

• 15 noiembrie – Doi bărbați căutați de poliția franceză în cadrul anchetei asupra atentatelor comise la Paris au fost înregistrați în Grecia ca solicitanți de azil în acest an, a anunțat poliția greacă

• 15 noiembrie – Serbia deține informații în legătură cu un bărbat al cărui pașaport a fost găsit asupra unuia dintre atacatorii de la Paris, relatează cotidianul belgrădean Blic, prezentând o copie a documentului. Pașaportul îl identifică pe acest bărbat ca fiind Ahmad Almohammad, 25 de ani. Potrivit cotidianului, sosirea lui Almohammad a fost înregistrată de autoritățile elene pe 3 octombrie. El a intrat în Serbia din Macedonia pe la Presevo la 7 octombrie aici și a fost înregistrat. În centrul de primire a refugiaților de la Presevo, el a cerut în mod oficial azil, o practică comună, dar, curând, a plecat în Croația

• 15 noiembrie – Șeful serviciului german de informații interne (BfV), Hans-Georg Maassen, a făcut apel la aplicarea unor „proceduri metodice” de înregistrare a miilor de refugiați care intră zilnic în Germania, atrăgând atenția că extremiștii ar putea exploata situația uneori haotică legată de fenomenul migrației

• 15 noiembrie – Țările Uniunii Europene nu ar trebui să cedeze emoțiilor primare de respingere a refugiaților, după valul de atentate din Paris, pentru că atacatorii din Franța erau criminali, nu solicitanți de azil, a declarat președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker

• 15 noiembrie – Uniunea Creștin-Socială (CSU), aliatul bavarez al creștin-democraților, a sporit presiunea asupra cancelarului german Angela Merkel vizând renunțarea la politica „porților deschise” față de refugiați, insistând că recentele atentate de la Paris subliniază necesitatea unor măsuri mai dure de control al afluxului de migranți

• 15 noiembrie – Gruparea jihadistă Statul Islamic nu se folosește de fluxul de refugiați pentru a ajunge în Europa, ținând cont de pericolele existente pe rutele migranților, a estimat ministrul german al apărării Ursula von der Leyen. „Terorismul este organizat într-o asemenea manieră încât nu se expune riscurilor existente pe rutele anevoioase ale refugiaților, care includ traversarea mării, cu riscuri mortale. Iată de ce fac un apel la reținere față de amestecarea noțiunilor de terorism și refugiați”, a declarat Ursula von der Leyen, într-o conferință de presă

• 16 noiembrie – În urma atacurilor teroriste de la Paris, mai mulți miniștri de externe din statele Uniunii Europene au cerut, la sosirea la reuniunea Consiliului Afaceri Externe, intensificarea schimbului de informații între țările lor pentru a face față amenințării teroriste. Ministrul francez al Afacerilor Europene, Harlem Desir, a cerut să se ia decizii privind cooperarea polițienească și judiciară, cum ar fi deblocarea proiectului privind Registrul european cu numele pasagerilor (PNR), combaterea traficului cu arme și a finanțării terorismului, dar și examinarea „posibilității consolidării controalelor la frontiere, atât în interiorul spațiului Schengen, cât și la frontierele externe”.

• 16 noiembrie – Noul guvern conservator și eurosceptic polonez, constituit de Partidul Lege și Justiție (PiS) și condus de Beata Szydlo, a depus jurământul, unii din membrii săi exprimând deja poziții dure în privința migranților. Încă înainte de preluarea funcției, viitorul ministru de externe Witold Waszczykowski s-a referit la politica europeană de adoptat, în opinia sa, în fața afluxului masiv de refugiați și migranți: „Sute de mii de sirieni au sosit în ultimul timp în Europa. S-ar putea face o armată din ei”, a declarat el. „Zeci de mii de bărbați tineri sar din bărcile lor gonflabile, cu iPad-ul în mână, și, în loc să ceară mai întâi ceva de băut sau de mâncare, întreabă unde își pot încărca telefonul mobil. Ar putea merge să lupte pentru a-și elibera țara, cu ajutorul nostru”, a continuat el

• 16 noiembrie – Șefa extremei-drepte franceze, Marine Le Pen, a cerut „oprirea imediată a primirii de imigranți” în Franța în urma atentatelor de la Paris. „Temerile și avertismentele noastre privind posibila prezență a jihadiștilor printre imigranții care ajung în țara noastră sunt, așadar, o realitate care s-a concretizat, din păcate, prin aceste atentate sângeroase”, a adăugat ea

• 16 noiembrie – Șefii de stat și de guvern din statele membre G20, reuniți în Antalya (sudul Turciei), au făcut apel, în declarația lor finală, la toate țările lumii să contribuie la gestionarea crizei imigranților. „Importanța crizei actuale a refugiaților constituie o îngrijorare mondială (…). Trebuie o abordare coordonată și completă pentru a răspunde la această criză și la consecințele ei pe termen lung”, subliniază liderii G20 în textul lor. Aceștia invită în continuare „toate statele să întărească, după posibilitățile lor, sprijinul pentru organizațiile internaționale competente în vederea creșterii capacităților acestora de a ajuta țările vizate să răspundă la această criză”.

• 16 noiembrie – Președintele francez Francois Hollande a apreciat că este „vital” ca Uniunea Europeană să continue politica de primire a refugiaților din Siria și Irak, respingând astfel apelul lansat de extrema dreaptă ca Franța să-și închidă granițele pentru migranți, ca măsură de prevenire a unor atacuri teroriste de genul celor care au avut loc la 13 noiembrie la Paris

• 16 noiembrie – Secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjoern Jagland, a lansat un apel pentru a respinge amalgamul între migranți și teroriști și a atras atenția că „nu trebuie acuzați de terorism cei care fug de el”. „Teroriștii nu au nevoie de refugiați pentru a comite crimele lor. Cei care cred asta au cedat propagandei lor”, a adăugat omul politic norvegian

• 17 noiembrie – Parlamentul ungar i-a dat undă verde premierului Viktor Orban pentru a intenta o acțiune în justiție contra cotelor de repartizare a refugiaților între statele membre ale Uniunii Europene, sistem decis de UE

• 17 noiembrie – Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR) a îndemnat statele să nu reacționeze la atacurile teroriste de la Paris prin respingerea sau învinovățirea refugiaților, care în marea lor majoritate fug din calea persecuțiilor sau a conflictelor. „Suntem preocupați de reacțiile unor state de a pune capăt programelor ce sunt puse în aplicare, retrăgându-se de la angajamentele asumate de a gestiona criza refugiaților (și anume, relocarea acestora), sau propunând ridicarea și mai multor bariere#, a declarat purtătoarea de cuvânt a Înaltului Comisariat, Melissa Fleming

• 18 noiembrie – Grecia și Turcia trebuie să-și consolideze cooperarea în lupta împotriva traficanților care transportă sute de mii de refugiați și imigranți în Europa din Turcia prin insulele grecești, a declarat premierul elen Alexis Tsipras

• 18 noiembrie – Președintele Comisiei Europene (CE), Jean-Claude Juncker, a cerut statelor blocului comunitar să pună la dispoziția Franței mijloacele suplimentare de care aceasta are nevoie pentru a-și consolida securitatea în urma atacurilor teroriste de la Paris. Referindu-se la problema migrației, Juncker a cerut să fugim de discursul „ultrasimplist” și să nu confundăm refugiații cu teroriștii. „Cei care au comis atentatele de la Paris sunt aceiași de care fug refugiații”, a susținut șeful executivului comunitar, adăugând că nu dorește să se facă din credința religioasă un factor de divizare a Europei

• 19 noiembrie – Slovenia a anunțat că va începe să îi respingă pe „imigranții economici” care vor ajunge la frontiera sa dinspre Croația vecină, după ce ONU a informat că țări din Balcani precum Serbia și Macedonia nu le vor mai permite intrarea pe teritoriul lor decât imigranților sirieni, irakieni și afgani

• 19 noiembrie – Guvernul olandez discută la nivel intern și cu statele partenere un plan de a introduce controale ale pașapoartelor la frontierele mai multor state europene occidentale, într-o tentativă de a controla afluxul de migranți și de refugiați, relatează presa internaţională. Ideea de a forma un „mini-Schengen” în cadrul zonei Schengen pare să încalce însă prevederile tratatului care garantează libera circulație în 26 de state europene

• 19 noiembrie – Croația a refuzat o cerere a Sloveniei de a lua înapoi un grup de 162 de migranți pe care autoritățile de la Ljubljana i-au returnat pe motivul că provin din țări unde nu se desfășoară conflicte armate, a anunțat poliția croată, în timp ce ONU transmite că autoritățile din Macedonia și-au închis complet granița pentru toți migranții

• 19 noiembrie – Suedia, o destinație favorită pentru refugiații care vin în Europa, nu mai poate oferi cazare pentru toți nou-sosiții și mulți dintre ei vor trebui să se descurce pe cont propriu în ce privește găsirea unei locuințe, a indicat agenția suedeză pentru migrație

• 19 noiembrie – Camera Reprezentanților Statelor Unite, cu majoritate republicană, a adoptat o măsură ce ar suspenda primirea refugiaților sirieni și irakieni, în ciuda apelurilor la calm și amenințării cu veto din partea președintelui SUA Barack Obama

• 20 noiembrie – Noile restricții la frontieră din Balcanii de Vest, printre care și primirea refugiaților în funcție de naționalitate, creează o situație tot mai vulnerabilă, estimează într-un comunicat comun agențiile de ajutor internaționale. Țările balcanice au început să filtreze fluxul de migranți, acordându-le acces celor care provin din țări din Orientul Mijlociu și Afganistan și refuzându-i pe alții din Africa și Asia, au anunțat la 19 noiembrie ONU și autoritățile acestor state.

Măsurile adoptate de Macedonia, Slovenia și alte state creează tensiune la frontiere și fac ca unele familii să fie abandonate înainte de venirea iernii, apreciază în comunicatul comun Înaltul Comisariat ONU pentru Refugiați (UNHCR), UNICEF și Organizația Internațională pentru Migrație (OIM)

• 20 noiembrie – Consiliul UE pentru Afaceri Interne a decis intensificarea verificărilor la frontierele externe ale Uniunii Europene, inclusiv asupra cetăţenilor europeni, cerând Comisiei Europene să formuleze modificări ale reglementărilor Schengen, pentru sporirea securităţii. „În plus, pe baza identificării necesităţilor urgente şi posibilelor soluţii care vor fi comunicate de Comisia Europeană până la sfârşitul anului 2015, vor fi suplimentate, din martie 2016, controalele la frontierele Spaţiului Schengen, prin consultarea bazelor de date ale Interpol”, precizează instituţia. „În contextul actualei crize a migraţiei, cetăţenii din terţe ţări – imigranţi sau beneficiari de protecţie internaţională – care intră în Spaţiul Schengen vor fi înregistraţi sistematic, inclusiv prin amprentare digitală, urmând să fie căutaţi în bazele de date ale serviciilor de securitate (…), cu ajutorul Agenţiei pentru frontiere (Frontex) şi al Agenţiei europene a poliţiei (Europol)”, subliniază Consiliul UE

• 21 noiembrie – Președintele american Barack Obama a reafirmat necesitatea de a veni în ajutorul refugiaților, în cadrul unei vizite la un centru de copii strămutați în Malaezia, în contextul în care SUA se arată divizate în privința primirii de refugiați sirieni. Peste 25 de state americane, din cele 50 câte numără SUA, au anunțat că nu vor accepta refugiați sirieni după atentatele jihadiste care s-au soldat cu 130 de morți la Paris, în special după apariția informației că unul dintre kamikaze a ajuns în Europa prin Grecia cu un pașaport sirian – care era, de fapt, al unui soldat sirian mort de mai multe luni

• 22 noiembrie – Peste 430.000 de refugiați și migranți asiatici și africani care folosesc ruta balcanică în încercarea de a ajunge în Europa de vest au trecut prin Croația de la jumătatea lunii septembrie, conform informațiilor actualizate ale ministerului de interne croat

• 22 noiembrie – Prim-ministrul sârb Aleksandar Vucic susține că în ceea ce privește refugiații Serbia este pregătită pentru o responsabilitate și mai mare decât alte țări din Balcanii de Vest, dar nu este dispusă să primească imigranții economici în cazul în care Slovenia, Croația și Ungaria își vor închide granițele pentru aceștia

• 22 noiembrie – Ministrul de externe macedonean, Nikola Poposki, a cerut o îmbunătățire a coordonării între Macedonia și Grecia în criza refugiaților, în condițiile în care în ultimele 24 de ore țara sa a emis certificate în vederea acordării azilului pentru 4.481 de migranți

• 23 noiembrie – Cancelarul austriac Werner Faymann continuă să facă declaraţii false la adresa Ungariei privind refugiaţii, a afirmat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, referitor la un interviu acordat recent de oficialul austriac cotidianului Oesterreich. Szijjarto a accentuat că „doar pentru că este repetată, o minciună nu va deveni adevăr”. În interviul acordat săptămâna trecută, Werner Faymann a spus că pe 4 septembrie Ungaria a trimis spre Austria mii de migranţi şi a sugerat că Austria şi Germania nu au altă soluţie decât să îi găzduiască pe refugiaţi, pentru a preveni un dezastru umanitar.

„Pe 4 septembrie Ungaria nu a trimis mii de imigranţi în Austria; nu a trimis nici măcar o singură persoană”, a menţionat şeful diplomaţiei ungare.

• 23 noiembrie – Cei 25.000 de refugiaţi sirieni pe care Canada s-a angajat să-i primească în schimbul a 1,2 miliarde de dolari, vor fi transportaţi cu avionul dinspre Iordania, începând cu 1 decembrie, a anunţat ambasadorul Canadei la Amman, Bruno Saccomani

• 23 noiembrie – Soluţia migraţiei ilegale o constituie dezvoltarea durabilă a ţărilor de origine a declarat Reprezentantul Permanent al României la ONU, ambasadorul Ion Jinga, care a intervenit în reuniunea plenară a Adunării Generale dedicată sensibilizării opiniei publice cu privire la situaţia imigranţilor ilegali din bazinul Mării Mediterane, în special a celor provenind din Siria

• 24 noiembrie – Slovacia va înainta Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CEJ) o plângere împotriva deciziei luate de Consiliul european Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) pentru repartizarea prin cote obligatorii a 160.000 de migranţi, până pe data de 18 decembrie, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului slovac al Justiţiei.

• 24 noiembrie – Comisarul european pentru economia şi societatea digitală, Günther Oettinger, a afirmat într-un interviu acordat cotidianului Handelsblatt că legislaţia ţării sale în privinţa dreptului la azil constituie un „magnet” care atrage refugiaţii şi a îndemnat Berlinul să îşi modifice Constituţia

• 25 noiembrie – Canada va primi 10.000 de refugiaţi sirieni până la sfârşitul lui decembrie şi încă 15.000 în ianuarie şi februarie, a anunţat noul guvern liberal condus de Justin Trudeau care dorise inţial să îi primească pe toţi până la sfârşitul lui decembrie

• 25 noiembrie – Cancelarul german Angela Merkel şi-a susţinut în faţa Bundestagului politica uşilor deschise faţă de migranţii extracomunitari, în pofida criticilor interne şi externe, ea reafirmând totodată că doreşte să fie instituite la nivelul Uniunii Europene cote permanente de repartizare a refugiaţilor între statele membre

• 26 noiembrie – Europa ar trebui să stabilească un număr limită de refugiaţi pe care îi primeşte şi să îi accepte pe cei care au cea mai mare nevoie de protecţie, a declarat ministrul de interne german Thomas de Maiziere într-un interviu acordat ziarului austriac Der Standard

• 26 noiembrie – Numărul refugiaţilor şi migranţilor sosiţi pe insulele greceşti a înregistrat o scădere substanţială în ultimele zile, a anunţat Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM). Dacă în luna noiembrie pe insulele Kalymnos, Megisti, Lesbos, Chios şi Kos au sosit zilnic, în medie, 4.500 de persoane, duminică 22 noiembrie numărul lor a fost de numai 155. Această scădere poate fi pusă pe seama deteriorării condiţiilor meteo, care face şi mai periculoasă traversarea Mării Egee cu ambarcaţiuni de mici dimensiuni. Conform datelor OIM, cel puţin 585 de migranţi s-au înecat în 2015 în tentativa de a ajunge pe insulele greceşti.

• 26 noiembrie – Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că a discutat cu ambasadorii statelor membre ale UE acreditaţi în România despre migraţie şi atacurile teroriste de la Paris. „Am discutat despre foarte multe teme importante pentru noi şi pentru UE. Am discutat despre rolul şi locul nostru în UE, că vrem să fim parte în nucleul Uniunii Europene. Am discutat despre migraţie, despre refugiaţi, despre faptul că trebuie să colaborăm cu ţările de tranzit şi de origine pentru a opri acest val de refugiaţi. Am discutat despre groaznicele atacuri teroriste care au avut loc la Paris şi despre modalităţile de a preveni astfel de atacuri şi în general despre probleme pe care le avem în vedere”, a spus şeful statului, după ce a participat la dejunul cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene acreditaţi în ţara noastră

• 27 noiembrie – Preşedintele Eurogrupului (miniştrii de finanţe din statele zonei euro), Jeroen Dijsselbloem, a avertizat în legătură cu posibilitatea constituirii unui „mini-Schengen” dacă nu va exista o întărire a securităţii la frontierele externe ale Uniunii Europene. „Nu vom putem menţine pe termen lung statul nostru social dacă afluxul de refugiaţi va continua în acest fel. Dacă Uniunea Europeană nu îşi va proteja mai bine frontierele externe, atunci un grup mic de state o va face”, a afirmat olandezul Dijsselbloem, într-un interviu pentru cotidianul economic german Handelsblatt, indicând totuşi că nu doreşte constituirea unui „mini-Schengen”.

• 27 noiembrie – Comisia Europeană a recunoscut că migranţii ajunşi în UE nu pot fi obligaţi să se instaleze într-o ţară unde nu vor să meargă, motiv pentru care implementarea relocării a 160.000 de migranţi prin cotele obligatorii stabilite în septembrie este dificilă. Întrucât majoritatea migranţilor preferă Germania şi Suedia, state cu o politică de azil foarte generoasă, executivul comunitar a insistat până în prezent că solicitanţii de azil nu au dreptul să-şi aleagă singuri ţara din blocul comunitar unde doresc să ajungă.

• 27 noiembrie – Infiltrarea anumitor jihadişti în fluxul migranţilor nu justifică ”închiderea frontierelor”, a afirmat Nikos Toskas, adjunct al ministrului grec de interne, într-un interviu. „Trebuie să rezolvăm problema în amonte, în zonele de război, care provoacă plecarea oamenilor”, a spus Toskas, a cărui ţară este principala poartă de intrare a migranţilor în Europa. Cel puţin doi dintre atacatorii sinucigaşi de la Paris au tranzitat printr-o insulă grecească.

• 28 noiembrie – Patru poliţişti macedoneni au fost răniţi uşor de pietre aruncate de migranţi la frontiera cu Grecia, unde Macedonia a început să construiască un gard pentru a controla mai bine afluxul de refugiaţi

• 29 noiembrie – După luni de discuţii, Uniunea Europeană şi Turcia au reuşit să ajungă la un acord menit să stăvilească valul de migranţi care, deşi suntem în pragul iernii, continuă să ajungă în număr mare în Europa, înţelegere ce ar putea fi un nou început în relaţiile dintre Bruxelles şi Ankara, dar care obligă ambele părţi să-şi asume angajamente dificile pentru viitor. În urma summitului de la Bruxelles la care au participat cei 28 de şefi de stat sau de guvern din statele UE şi premierul turc Ahmet Davutoglu, blocul comunitar a promis Turciei un ajutor financiar cu o valoare iniţială de trei miliarde de euro, bani alocaţi pentru cei circa 2,2 milioane de refugiaţi, majoritatea sirieni, aflaţi în prezent pe teritoriul Turciei. Celelalte componente ale acordului, încheiat sub forma unui plan de acţiune, se referă la „revitalizarea” procesului de aderare a Turciei la UE şi la grăbirea procesului de liberalizare a vizelor pentru cetăţenii turci.

• 30 noiembrie – Autorităţile turce au descoperit circa 1.300 de imigranţi care plănuiau să traverseze Marea Mediterană pentru a ajunge în Grecia. Cei aproximativ 1.300 de imigranţi au fost descoperiţi de autorităţi într-o razie a poliţiei turce organizată la doar o zi după ce Turcia a încheiat un acord cu UE privind limitarea numărului de imigranţi care ajung în Europa

• 30 noiembrie – În România, problema refugiaţilor va fi gestionată de Comitetul Interministerial al Coaliţiei Naţionale pentru Integrarea Refugiaţilor, înfiinţat prin decizie a premierului, şi care urmează să fie coordonat de Ministerul Muncii, din componenţa sa făcând parte reprezentanţi ai ministerelor, dar şi ai SRI şi SIE

• 2 decembrie – Liderii europeni şi turci ar putea anunţa săptămâna aceasta un acord prezentat în culise cu privire la mutarea a 400 până la 500 de mii de refugiaţi sirieni din Turcia direct în Uniunea Europeană (UE), a dezvăluit premierul ungar Viktor Orban

• 2 decembrie – Slovacia a depus plângere la Curtea Europeană de Justiţie (CEJ), împotriva deciziei Uniunii Europene (UE) de redistribuire a 120.000 de solicitanţi de azil între statele membre ale Uniunii, prima acţiune juridică împotriva acestei măsuri care a divizat blocul comunitar

• 2 decembrie – Cel puţin 185 de copii imigranţi au murit înecaţi în Marea Egee în timp ce încercau să ajungă pe cale maritimă din Turcia în Grecia, dintre care 90 doar în luna octombrie, potrivit unui purtător de cuvânt al UNICEF

• 2 decembrie – Trupele germane din Afganistan vor intensifica activităţile de instruire a agenţiilor de securitate locale să combată traficul de persoane şi să descurajeze plecarea refugiaţilor, anunţă cancelarul german, Angela Merkel

• 3 decembrie – Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, a catalogat drept „periculoasă” atitudinea Germaniei faţă de extracomunitari, părând să conteste cotele obligatorii privind distribuirea refugiaţilor şi propunând ţinerea imigranţilor 18 luni în centre speciale, pentru a fi monitorizaţi.

• 3 decembrie – Autorităţile de la Atena au adoptat trei măsuri pentru a face faţă crizei migraţiei, activând mecanismele UE de Protecţie Civilă şi RABIT şi acceptând ajutorul Frontex la frontiera cu Macedonia, în condiţiile în care unele state europene ar fi cerut suspendarea Greciei din spaţiul Schengen

• 4 decembrie – În cadrul operaţiunii Uniunii Europene pentru interceptarea imigranţilor, Paza de Coastă italiană a interceptat în ultimele 24 de ore şapte ambarcaţiuni în care erau în total 1.500 de imigranţi. La operaţiunile de salvare a participat inclusiv o navă a organizaţiei Medici fără Frontiere

• 4 decembrie – Miniştrii de Interne din statele Uniunii Europene au convenit să continue planurile în vederea suspendării spaţiului de circulaţie fără paşaport Schengen, ceea ce va permite Guvernelor să introducă controale la frontiere pentru maximum doi ani. Germania a fost principalul susţinător al acestei propuneri, în cadrul unei serii de măsuri menite să amelioreze criza refugiaţilor, care a dezvăluit o serie de slăbiciuni ale zonei Schengen. Planul de a permite statelor să impună controale temporare la frontiere a fost prezentat săptămâna aceasta de Luxemburg, care deţine preşedinţia semestrială a Consiliului UE

• 5 decembrie – Forţele de securitate turce au prins în ultimele zile aproape 3.000 de imigranţi care încercau să ajungă în Grecia, într-un efort de combatere a fluxului de refugiaţi sirieni. Turcia a arestat de asemenea 35 de traficanţi de persoane, care cer sume mari de bani de la imigranţi, inclusiv de la cei din Siria şi Afganistan, pentru a-i ajuta să ajungă pe teritoriul european

• 6 decembrie – Miniştrii german şi francez de Interne au scris Comisiei Europene pentru a cere reformarea urgentă a agenţiei pentru protecţia frontierelor europene Frontex şi a Sistemului European Comun de Azil (CEAS), în caz contrar spaţiul Schengen riscând să dispară

• 7 decembrie – Germania a înregistrat în noiembrie 2015 206.101 solicitanţi de azil suplimentari, un nou record pentru această ţară, care a contabilizat de la începutul anului 964.574 de imigranţi, a anunţat Ministerul de Interne german. Numărul sosirilor a crescut astfel semnificativ în comparaţie cu cifrele comunicate luna trecută (181.166 de imigranţi înregistraţi în octombrie). Germania ar urma astfel să depăşească până la sfârşitul lunii decembrie un milion de solicitanţi de azil înregistraţi în acest an

• 8 decembrie – Premierul Dacian Cioloş a declarat, la comisiile de afaceri europene din Legislativ, că cere susţinerea Parlamentului pentru mandatul cu care va reprezenta România la Consiliul European, precizând că România îşi menţine rezerva faţă de un mecanism permanent de relocare a migranţilor, fiind nevoie de tratarea cauzelor migraţiei

• 8 decembrie – Guvernul finlandez de centru-dreapta a prezentat un amplu plan de acțiune pentru stoparea fluxului necontrolat de migranți, măsură prin care Finlanda se alătură celorlalte state nordice în acțiunea de descurajare a imigrației ilegale

• 8 decembrie – Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) a solicitat Iordaniei să permită accesul pe teritoriul ţării pentru cei 12.000 de refugiaţi sirieni blocaţi la frontiera celor două state

• 9 decembrie – Turcia nu ar trebui să fie admisă în Uniunea Europeană, afirmă preşedintele Cehiei, Miloş Zeman, acuzând Ankara că oferă susţinere organizaţiei teroriste Stat Islamic. Preşedintele ceh a denunţat planul Uniunii Europene de a oferi trei miliarde de euro Turciei pentru găzduirea a două milioane de refugiaţi, argumentând că este normal ca autorităţile turce să le ofere asistenţă

• 10 decembrie – Membri ai Parlamentului European, raportori pe migraţie şi azil, consideră că aderarea României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen nu trebuie suspendată şi că aplicarea regulilor din spaţiul Schengen sunt o parte a soluţiei crizei refugiaţilor. Ska Keller, din grupul verzilor europeni şi raportor special al Ombudsmanului european pe tema Frontex, spune că „este mare păcat” că aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost suspendată, în condiţiile în care această chestiune s-a discutat în Parlamentul European şi majoritatea membrilor Parlamentului a fost de acord cu aderarea.

• 10 decembrie – Primul avion al Guvernului canadian care transporta refugiaţi sirieni a ajuns în Toronto, iar pasagerii au fost întâmpinaţi de premierul Justin Trudeau, care depune în continuare eforturi pentru a-şi îndeplini promisiunea de a primi 25.000 de refugiaţi sirieni până la finalul lunii februarie.

• 11 decembrie – Conservatorii cancelarului german Angela Merkel, supuşi în ultima periadă unor presiuni pentru a-şi însăpri poziţia faţă de migranţi, au îndemnat la interzicerea purtării vălului integral (burka) în public de către femeile musulmane

• 13 decembrie – Cancelarul german Angela Merkel a declarat, într-un interviu televizat, că doreşte să reducă drastic numărul refugiaţilor primiţi în Germania, mesaj ce ar putea semnala un compromis major făcut partenerilor ei din coaliţie care o critică pentru politica uşilor deschise faţă de migranţi

• 14 decembrie – Grupul german de media Deutsche Welle vrea să contribuie la informarea şi integrarea refugiaţilor şi intenţionează să lanseze o televiziune care va fi dedicată 24 de ore pe zi acestor obiective

• 14 decembrie – Uniunea Europeană a decis reluarea negocierilor cu Turcia privind aderarea acestui stat la blocul comunitar, aşteptând în schimb o mai bună cooperare în soluţionarea crizei migraţiei şi în lupta împotriva organizaţiei Stat Islamic.

• 14 decembrie – Douăzeci de mii de solicitanți de azil vor avea în curând acces la găzduire temporară în Grecia, conform angajamentului asumat de Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR) și de Uniunea Europeană, în cadrul eforturilor de mai bună gestionare a valului de migranți în Europa

• 15 decembrie – Comisia Europeană a propus un mecanism voluntar pentru preluarea de către statele UE a unor refugiați direct din Turcia, în cadrul cooperării cu această țară pentru gestionarea crizei provocate de valul de migranți

• 15 decembrie – Comisia Europeană a provocat puternice reacții în Italia solicitând să se recurgă la forță dacă este necesar pentru amprentarea „fără întârziere” a tuturor migranților care au debarcat pe coastele sale

• 16 decembrie – Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a poziționat în garant al menținerii spațiului Schengen, îndemnând statele membre ale UE să se ralieze propunerii sale privind înființarea unui corp european de pază a frontierelor

• 16 decembrie – Organizațiile umanitare care încearcă să ajute milioanele de persoane care fug în fiecare an de conflicte armate și catastrofe naturale în întreaga lume sunt într-un „punct critic”, a estimat Înaltul Comisar al ONU pentru Refugiați, Antonio Guterres

• 17 decembrie – Ministrul macedonean de externe, Nikola Poposki, aflat la Atena, a făcut apel la autoritățile elene să-i înregistreze mai bine pe migranți și refugiați înainte ca ei, ajunși în Macedonia, să ia calea Balcanilor cu destinația Europa de Vest, el aderând astfel la o cerere a Uniunii Europene adresată Greciei

• 17 decembrie – Parlamentul suedez a adoptat o nouă legislație care îi permite să extindă controalele la frontiere, conform dorinței guvernului de a reduce fluxul de migranți pe teritoriul Suediei

• 17 decembrie – Liderii statelor Uniunii Europene, reuniți la Bruxelles în cadrul Consiliului European de iarnă, s-au pronunțat pentru crearea rapidă a unei forțe frontaliere a UE, în vederea ținerii mai eficiente sub control a fenomenului migrației