În continuare atentă la evoluţiile din Orientul Mijlociu, presa internaţională scrie despre planul de pace convenit de membrii Consiliului de Securitate al ONU pentru Siria, precum şi despre atacul care a ucis un lider al mişcării libaneze Hezbollah. Ziarele străine privesc cu interes şi la alegerile din Spania. De la Madrid, cotidianul El Periodico constată că, după şomaj, „corupţia este a doua problemă care îi preocupă pe spanioli”, iar partidele politice şi-au adaptat programele electorale, „promiţând toleranţă zero” faţă de acest flagel. Din cealaltă ţară iberică, Diario Economico este de părere că „alegerile din Spania vor fi un punct de start”, iar vecinii lor „ar putea sfârşi prin a avea o soluţie politică instabilă şi cu aspect tranzitoriu, asemenea celei portugheze”. Pe scurt, Le Monde estimează că „Spania se pregăteşte să întoarcă pagina bipartitismului”, făcând loc noilor formaţiuni, Podemos – antiausteritate – şi Ciudadanos, de centru-dreapta. Iar Wall Street Journal vorbeşte despre „alegerile care vor marca o cotitură”. Căci, pe fondul unei „reveniri a creşterii economice şi unei tendinţe de scădere a şomajului”, alegătorii ar putea totuşi să antreneze o schimbare de proporţii în peisajul politic al Spaniei”, opinează în continuare cotitidanul de pe Wall Street.
Un interviu cu înaltul reprezentant pentru politica externă a Uniunii Europene, publicat de Corriere della Sera, ne lămureşte asupra rezoluţiei adoptate de ONU privind lansarea unui proces de pace pentru Siria. „În ianuarie va fi convocată prima întâlnire dintre opoziţie şi regim”, iar acordul prevede o începere a tranziţiei politice în paralel cu încetarea focului pe câmpul de luptă, informează cotidianul de la Roma. Drept reprezentant în procesul de pace, „opoziţia siriană a ales un fost premier al lui Assad”, aflăm din ziarul spaniol ABC. Planul de pace pentru Siria, convenit „după patru ani şi jumătate” de puterile aflate pe poziţii extrem de divizate, „dă ceva speranţe, dar este marcat de numeroase capcane”, crede New York Times. Iar The Guardian informează că, după numai câteva ore de la aprobarea ambiţiosului plan ONU de a opri conflictul, „Putin a avertizat că Rusia este gata să-şi amplifice intervenţia militară în Siria”.
În aceeaşi zonă fierbinte, „Damascul acuză Israelul de lansarea atacului în care este posibil să fi fost ucis” liderul Hezbollah, relatează Jerusalem Post, cu precizarea că militantul libanez „este detestat în Israel pentru un atac comis în 1979 şi soldat cu moartea a patru persoane”. Deşi nici nu a confirmat, nici nu a dezminţit implicarea în bombardament, Israelul îl acuza de mai multe luni pe şeful mişcării şiite că „încearcă să deschidă un nou front pe platoul Golan”, scrie Le Figaro. Iar New York Times vorbeşte despre un act care „evidenţiază complexitatea războiului civil din Siria şi braţele lungi ale numeroşilor săi protagonişti”.
Publicaţia belgiană Le Soir notează că „Statul Islamic a furat zeci de mii de paşapoarte” pe care le revinde pe piaţa neagră, unde preţul se negociază între 1000 şi 1500 de euro. Iar Washington Post consemnează că „anul 2015 este pe cale să mai stabilească un record al persoanelor silite să se refugieze, unul din 122 de oameni de pe planetă ajungând pe drumuri, în lumea de azi.
Şi totuşi, pe fondul valului de războaie pentru acapararea de teritorii şi influenţă, mai există şi iniţiative generoase. Despre una din ele scrie The Telegraph, care informează că „un grup de norvegieni a lansat o campanie care ar putea muta frontiera ţării lor cu 200 de metri, astfel încât vârful muntos Halti să ajungă în teritoriul Finlandei, drept cadou făcut ţării învecinate care nu are nici o culme alpină, la aniversarea centenarului de la independenţă”.
Adriana Buzoianu, RADOR
