În timp ce lumea de Anul Nou sărbătoreşte, se distrează şi meditează, în România momentul este marcat de localnici uşor diferit – costumându-se în urşi dansatori, pentru a alunga spiritele rele. Într-un ritual bizar, în luna decembrie, între Crăciun şi Anul Nou, romii care trăiesc la Comăneşti, la 300 km nord de Bucureşti, în judeţul Bacău, o zonă cunoscută sub numele de Valea Trotuşului, îmbracă blănuri de urs adevărate şi cutreieră aşa pe străzi. Parada numită Dansul Ursului – care este răspândită în întreaga ţară – provine de la un trib indo-european străvechi, geto-dacii, care credeau că urşii sunt sacri. Ei şi alte triburi care trăiau în teritoriul care acum constituie România şi Republica Moldova – pe atunci cunoscut sub numele de Dacia – credeau că urşii erau spiritul pădurii şi „stăpânul suprem al energiei cosmice”. Potrivit mitologiei româneşti, ursul are puterea de a proteja şi vindeca. Sătenii ungeau în vechime copiii nou-născuţi cu seu de urs, pentru a-i da putere şi noroc.
Şi astăzi ei cred că a purta blană de urs îi protejează de spiritele rele, pe care le alungă din sat. Între Crăciun şi Anul Nou, comunităţi din întreaga Românie se reunesc şi oamenii umblă costumaţi în urşi. În procesiune, „urşii” se prefac morţi şi apoi învie în mod miraculos – simbolizând trecerea iernii şi revenirea primăverii. Un juriu apreciază costumele în funcţie de calitatea blănii, dansul şi prezentarea generală. Parada readuce un obicei de decenii al ţiganilor, în care nomazii aduceau urşii lor care trăiau în păduri, în oraş, unde dansau după muzică pentru hrană, alcool şi cuburi de grăsime de porc. Când urşii îmbătrâneau, proprietariii îi puneau să danseze pentru bani, iar puii de urs erau puşi să meargă pe spatele oamenilor, pentru a le vindeca durerile. Unii urşi erau chiar special dresaţi pentru a le face oamenilor masaj cu labele. Dar în anii 1930, după ce a lovit criza economică din 1929, cu tulburări sociale, o rată ridicată a şomajului şi greve la nivel naţional, tradiţia s-a stins.
Traducerea : Cristina Zaharia
THE DAILY MAIL (Marea Britanie), 30 decembrie 2015
