Anunţul Coreei de Nord privind efectuarea, în premieră, a unui test nuclear cu o bombă cu hidrogen, a fost condamnat la nivel internaţional. La Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, reunit de urgenţă pentru a discuta despre acest incident, Secretarul General Ban Ki-Moon, a cerut Pyongyangului încetarea oricărei activităţi nucleare şi respectarea obligaţiilor legate de o denuclearizare verificabilă, scrie Newsweek. SUA, UE şi NATO au subliniat că testul nuclear subminează securitatea regională şi internaţională, reţine Le Monde. Sancţiunile împotriva Coreei de Nord sunt, deja, severe, iar Marea Britanie a declarat că ele ar putea fi înăsprite, în urma testului de miercuri. Şi Rusia a condamnat testul nuclear, calificându-l drept o încălcare flagrantă a normelor de drept internaţional, scrie Russia Today. China, cel mai important aliat al Coreei de Nord, a opinat că testul reprezintă o acţiune împotriva comunităţii internaţionale, menţionează China Daily. Totodată, premierul Japoniei, Shinzo Abe, a declarat la televiziunea naţională că testele nucleare derulate de Coreea de Nord reprezintă o ameninţare la adresa securităţii Japoniei. Însă unii experţi în domeniul nuclear sunt sceptici şi nu cred că nord-coreenii ar fi testat o bombă cu hidrogen, susţine o sursă militară sud-coreeană, pentru agenţia Yonhap. De-a lungul timpului, am avut de-a face cu o Coree de Nord sfidătoare şi furioasă, care s-a înarmat cu şase până la zece bombe nucleare, a produs material pentru mai multe bombe şi a testat componente pentru rachete balistice cu rază lungă de acţiune, aminteşte revista Time. Strategia Coreei de Nord este de a spera că lumea o va recunoaşte ca putere nucleară cu care trebuie negociat, crede The New York Times, subliniind că armele nucleare sunt poliţia de asigurare a Pyongyangului.
La Bruxelles, Comisia Europeană vrea să evite o acutizare a crizei deja existente în spaţiul Schengen. La rândul său, Suedia cere măsuri de blocare a rutei migranţilor care traversează Europa, în timp ce fluxul de refugiaţi spre Germania nu s-a redus din septembrie, notează EUObserver. Se spulberă visul Schengen al Europei fără frontiere? întreabă The Guardian şi răspunde: Cu reintroducerea controalelor la graniţele interne în Suedia şi Danemarca, într-o nouă Europă plină de garduri de sârmă ghimpată, la care se adaugă teama de migraţia în masă şi de terorismul dezvoltat pe plan intern, necrologul este ca şi scris. Bruxelles-ul se teme de un efect de domino, riscul destrămării zonei Schengen e unul real, opinează La Repubblica. Într-un interviu pentru La Nazione, ministrul italian de Interne, Angelino Alfano, asigură că ţara sa nu va închide graniţele. „Tratatul Schengen este o victorie a libertăţii pentru Europa, de la care nu e cale de întoarcere din cauza egoismelor naţionale”, a susţinut Alfano. În Germania, agresiunile şi jafurile din ajunul Anului Nou au inflamat dezbaterea pe tema migranţilor. Cancelarul german Angela Merkel a criticat atacurile asupra unor femei din Koln şi a cerut aducerea agresorilor în faţa justiţiei, scrie presa germană. Incidentele de la Koln riscă să se impună în dezbaterea despre primirea refugiaţilor, crede Le Monde, deoarece din ce în ce mai mulţi germani se tem de consecinţele sosirii în ţara lor a peste un milion de refugiaţi, veniţi în principal din Orientul Mijlociu. Extrema dreaptă şi alte grupuri anti-imigraţie din Germania au susţinut că atacurile de la Koln demonstrează pericolele asociate cu acceptarea unui număr imens de migranţi, scrie New York Times.
Tensiunile dintre Arabia Saudită şi Iran continuă. Diplomaţii iranieni de la Riyad şi de la consulatul de la Jeddah au părăsit oficial ţara, anunţă agenţia saudită SPA (Saudi Press Agency). Irakul s-a oferit să acţioneze ca mediator pentru reducerea tensiunilor dintre saudiţi şi iranieni, susţinând că această dispută ameninţă eforturile Teheranului de combatere a ISIS,
scrie Stars and Stripes. În contextul ruperii relaţiilor cu Iranul, Arabia Saudită a redus preţul petrolului pentru Europa, anunţă ABC. Decizia a fost interpretată ca o încercare de a elimina concurenţa pe piaţa europeană, într-un an în care Teheranul are prevăzută o creştere a exporturilor sale de petrol, după ridicarea sancţiunilor din partea comunităţii internaţionale, adaugă ziarul spaniol. Consecinţele prăbuşirii cursului aurului negru la nivel mondial au fost brutale, constată Le Figaro. Ţările din Golf, Algeria, Venezuela sau Rusia nu sunt singurele care suferă de pe urma scăderii preţului petrolului, ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 11 ani, remarcă The Wall Street Journal.
Consemnăm şi un eveniment al lumii ştiinţifice: târgul de tehnologie CES 2016, de la Las Vegas, care prefaţează un an sub semnul gadget-urilor. Las Vegas Sun estimează participarea a peste 300 de companii din domeniul roboticii, realităţii virtuale şi dronelor din noua generaţie.
(Cristina Zaharia)
