Ne putem bucura de supă în orice antotimp al anului, dar parcă nimic nu se compară cu o farfurie cu supă caldă în timpul iernii, atunci când temperaturile de afară scad sub zero grade Celsius. Supa este revigorantă şi plină de vitamine, minerale, nutrienţi, oligoelemente. De asemenea, este o modalitate convenabilă de a consuma o varietate de legume, leguminoase, cereale bogate în fibre, vitamine, minerale, contribuind astfel la un regim alimentar echilibrat. Ea asigură un aport suficient de lichide şi ajută în dietele pentru slăbit.
În funcţie de anotimp, o putem savura caldă sau rece. Oferă corpului o cantitate semnificativă de apă, ajutând astfel la eliminarea toxinelor şi deşeurilor metabolice din organism. Un bol mare de supă este echivalentul a două pahare de apă. Fiecare farfurie de supă contine vitamina A (morcovi, roşii, mazăre, dovleac, broccoli, spanac, praz), vitamina C (ardei, praz, cartofi, piper, broccoli, varză, spanac, roşii, mazăre), vitamina B, magneziu (spanac, mazăre, dovlecei, fasole verde), calciu (morcovi, varză, spanac, broccoli, fasole verde, fenicul) potasiu (varză, ţelină, dovleac) fier, zinc şi sulf, care consolidează sistemul imunitar.
Nutriţioniştii ne îndeamnă să mâncăm cinci porţii de fructe şi legume pe zi. Un bol de supă este un mod excelent de a ne asigura cel puţin două dintre aceste porţii. O supă de legume asigură organismului minerale, substanţe nutritive şi fitochimicale – antioxidanţii găsiţi în plante care distrug substanţele chimice nocive din corp. Cercetătorii din Thailanda şi Japonia au descoperit că un anumit fel de supă poate preveni cancerul intestinal. Supa picantă Tom Yum Goong, preparată cu creveţi, coriandru şi ardei iute ajută în prevenirea cancerului. Oamenii de ştiinţă susţin că această supă specială este de o sută de ori mai bună în prevenirea cancerului decât alte alimente. Potrivit cercetătorului Suratwadee Jiwajinda, combinaţia dintre ingredientele principale din supă blochează celulele canceroase.
Încă din Evul Mediu a fost recunoscută valoarea terapeutică a supei de pui. Şcoala de Medicină din Salerno (Italia) recomanda pacienţilor supa de cocoş şi de coadă de mânzat. Supele erau îmbogăţite cu plante şi legume din grădini medievale, ca de exemplu, dovleac, mazăre, ceapă, măcriş, anghinare, praz, fasole şi tot felul de verdeţuri: mărar, pătrunjel, păpădie, nalbă şi urzică.
Potrivit unui studiu realizat de cercetătorii americani şi publicat în anul 2012 în revista Natural News, supa de pui ajută la ameliorarea congestiei nazale şi opreşte inflamaţia. Atunci când carnea de pui este gătită, se eliberează un aminoacid numit cisteină, care are un puternic efect antioxidant şi ajută la detoxifierea organismului. Legumele sporesc conţinutul nutriţional prin adăugarea unei mari varietăţi de vitamine şi minerale. Morcovii prin betacarotenul pe care îl conţin luptă împotriva infecţiilor, distrugând bacteriile şi viruşii. Roşiile sunt bogate în licopen, un antioxidant care distruge toxinele din organism şi care luptă împotriva cancerului. Spanacul conţine fitinutrienţi care protejează împotriva cancerului şi reduce inflamaţia. Varza este un antiinflamator natural, ghimbirul ajuta în procesul de digestie. De asemenea, ceapa şi prazul încălzesc organismul pe vreme rece şi au efecte benefice asupra circulaţiei sanguine. Usturoiul este un putenic antitibiotic, antiviral şi agent antifungic, fiind cunoscut şi pentru proprietatea de a scădea nivelul colesterolului. Piperul negru conţine uleiuri volatile, alcaloizi, proteine şi minerale care stimulează circulaţia sanguină şi au un puternic efect antiviral.
Prepararea supei a fost cunoscută din cele mai vechi timpuri. Prima „fiertură” a fost alimentul de bază al tuturor civilizaţiilor, de la est la vest, de la nord la sud. La Atena, supa de linte menţinea moralul. În China, ţăranii preferau supa reconfortantă de orez şi fasole. Bizantinii consumau din abundenţă supe de legume şi de peşte. Romanii preferau supa de peşte, supa de carne de vânat, supa de pui, condimentate cu diverse ierburi, dar şi cu mentă. În Roma Antică, supa mai conţinea, de exemplu, un amestec de făină, miere, brânză, ulei de măsline. Varza a cucerit lumea antică şi reţeta supei a venit la Roma din Grecia. Romanii divinizau varza, considerată a fi foarte importantă în conservarea şi menţinerea sănătăţii. Pentru borş erau special cultivate varza şi sfecla. În Roma Antică, supa a devenit un fel favorit de mâncare.
Primele supe au fost servite publicului într-un restaurant din Paris, în secolul al XVII-lea Termenul de „supă” ( „Soppe”, apoi „Suppe”) a fost folosit în mod obişnuit în Germania, în secolul al XVI-lea. În secolele al XVII-lea – al XVIII-lea, în Europa încep să se folosească la masă tacâmurile şi să se manânce din farfurii proprii.
Supa aşa cum o ştim astăzi s-a dezvoltat în mare măsură sub influenţa preparatelor din bucătaria franceză.
Regele Soare, Ludovic al XIV-lea (1638 – 1715) era pasionat de fructe şi legume. Jean de la Quintinie, director al grădinilor regale de fructe şi legume din timpul regelui Ludovic al XIV-lea, a creat în anul 1678, la Versailles, supa numită „Potager du Roi” (Supa Regelui). La masa regelui erau servite patru feluri diferite de supă. Legumele cele mai bune şi delicate intră acum în nenumărate compoziţii şi pe mesele din Europa încep să apară cele mai renumite reţete regale, îmbogăţite fiind, începând cu secolul al XIX-lea, cu diverse condimente şi care deschid meniurile din cele mai bune restaurante ale Europei.
În vremurile de foamete, în gospodăriile simple, supa a oferit mese hrănitoare şi ieftine, pornind de la supa de dimineaţă, la supa-cremă şi ajungând la diverse ciorbe înviorătoare. Astăzi, când vorbim de supă ne referim la un aliment lichid, rece sau cald, clar sau cremos.
În localitatea Neudorf, din regiunea Erzgebirge, Munţii Metaliferi din Germania, există Muzeul Supei, primul de acest fel din Germania, unic în lume. Localitatea Neodorf este supranumită „ţara supei”. O legendă veche spune că, în iarna anulul 1532, un pustnic, pe nume Hans Katz, a cerut localnicilor din sat mâncare. Oriunde a poposit a fost servit cu o supă caldă. El a numit satul „Suppendorf”(satul supei) şi pentru că în localitate se consumă foarte multă supă, produsul având o tradiţie îndelungată, Neudorf a devenit cunoscut până în prezent sub denumirea de „ţara supei”. În trecut, supele erau mâncarea celor săraci, pentru că era nevoie de puţine ingrediente pentru a le prepara. Cea mai des pregatită era supa de cartofi, în diferite variante, ea fiind şi în zilele noastre cea mai populară.
Un localnic din Neudorf a avut ideea realizării unui muzeu dedicat supei. Exponatele au fost strânse de la localnici şi astfel, în anul 1992, a fost înfiintat Muzeul Supei, cu sediul într-o casă din sectorul rezidenţial al Curţii Imperiale din Neudorf. Din anul 2013, sediul muzeului a fost transferat în clădirea fostei primării a localităţii.Turiştii pot vizita cele şapte săli ale muzeului, unde pot afla lucruri interesante despre supe. Exponatele muzeului cuprind reţete, ustensile, diverse obiecte si fotografii. Părintii si copiii afă aici lucruri interesante despre supă.Sunt prezentate farfurii, linguri, căni, boluri, cărţi de bucate şi o bucă tărie adevarată. Fiecare exponat are propria sa istorie. În fiecare an, în luna octombrie, se organizează Festivalul Supei, care include şi un campionat de gătit, intitulat Jocurile Olimpice Culinare. În anul 2015, la 25 octombrie, Sonja Leupoldt, în vârsta de 51 de ani, a primit titlul de Regina Supei. Reţeta ei a fost destul de simplă, folosind ingrediente tradiţionale. Ea a inventat un fel de supă de cartofi pe care a numit-o „supa Danziger”, în onoarea tatălui ei care a venit din Polonia în Germania. Supa câştigătoare a fost deja inclusă în meniul restaurantului regional Zr Bimmelbah din Neudorf.
Ada Ionescu
Iată reţeta supei:
Ingrediente: 10 -12 cartofi mijlocii, două cepe, patru morcovi, un sfert de rădăcină de ţelină, un praz, o legătură de mărar, sare, piper, bulion, chimen, trei frunze de dafin, smântână, un pic de unt, 200 de grame de somon afumat, o jumătate de lămâie.
Mod de preparare: Se curăţă legumele, se taie în bucăti mici, se rumenesc în puţin unt. Apoi se toarnă apă. După 20 de minute de gătit, se face un piure, se condimentează cu sare, piper şi se adaugă smântână. Se taie jumătate de lămâie în felii şi se lasă în supă timp de două ore. La final, se adaugă bucăţele de somon afumat şi se presară mărar tocat.
Video: youtube
[youtube height=”HEIGHT” width=”WIDTH”]https://www.youtube.com/watch?v=DIoZ8Mgrp0Y[/youtube]
