Franţa a adus un omagiu, în Place de la République, la Paris, victimelor atentatelor care au îndoliat ţara şi lumea, în ianuarie şi noiembrie 2015, consemnează Le Monde şi Le Figaro. Preşedintele Francois Hollande şi alţi demnitari au participat la o ceremonie specială în memoria celor ucişi de violenţele islamiste, la un an de când viaţa în Europa a fost din nou ţintă a atentatelor, opinează Stars and Stripes.
La Londra, premierul David Cameron a declarat pentru BBC că ieşirea ţării sale din Uniunea Europeană nu ar fi soluţia ideală, ci mai degrabă, apartenenţa ei la o Uniune reformată, notează The Guardian. Cameron a subliniat că va rămâne premier şi în cazul unui eşec al referendumului şi că autoritatea sa constă în organizarea votului, nu în rezultatul acestuia. Însă, pentru Tusk, Juncker şi Merkel, ipoteza Brexit ar fi un scenariu de coşmar, pe care ei caută să îl evite cu orice preţ, crede Der Spiegel, subliniind că un asemenea scenariu ar zdruncina nucleul UE şi are potenţialul de a declanşa o reacţie în lanţ, care ar destrăma Uniunea, deja confruntată cu ascensiunea extremiştilor şi a naţionaliştilor. Dacă Brexit reuşeşte, acest plan „va da o şansă la fericire” Scoţiei, Cataloniei sau Flandrei, avertizează revista Fortune. În plus, instabilitatea politică ce ar urma ar putea opri creşterea economică a Uniunii pentru mai mulţi ani, crede publicaţia americană.
Polonia este în lumina reflectoarelor în această săptămână, titrează EUObserver. O serie de legi controversate privind atribuţiile Tribunalului Constituţional şi ale presei publice îi fac pe critici să tragă semnale de alarmă, însă guvernul polonez a trimis o replică dură Comisiei Europene, în care respinge criticile, remarcă Financial Times. Trecerea posturilor publice sub controlul guvernului este o absurditate, opinează opoziţia poloneză, citată de Rzeczpospolita. Totodată, premierul ungar Viktor Orban a anunţat că Budapesta nu va accepta eventuale sancţiuni împotriva Poloniei, notează Gazeta Wyborcza. Alianţa Poloniei cu Ungaria este o veste bună pentru Putin, crede ziarul polonez, întrucât liderul de la Kremlin nu a vrut niciodată o Uniune Europeană puternică, de care se teme în plan economic şi geopolitic. Vocile aventuriere din Polonia şi sprijinirea Ungariei, care împreună dezbină unitatea politică a UE, sunt pentru Moscova un cadou neaşteptat, conchide Gazeta Wyborcza. Legea privind reforma mass media, semnată de preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, a stârnit îngrijorare la nivelul conducerii UE, care consideră că politica Poloniei se construieşte după model rusesc, adaugă Rosbalt. Preşedintele Parlamentului European, Martin Schulz, a criticat acţiunile noilor autorităţi poloneze, care, în opinia sa, tratează victoria lor în alegeri ca pe un mandat de punere a bunăstării statului în voia partidului câştigător. „Aceasta este o ‘putinizare’ periculoasă a politicii europene”, a declarat Schulz, într-un interviu pentru Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung.
Criza diplomatică dintre Iran şi Arabia Saudită se prelungeşte, Iranul acuzând regatul sunnit de utilizarea disputei pentru a da un impact negativ asupra negocierilor privind conflictul sirian, comentează Le Monde. La rândul său, şeful Ligii Arabe, Nabil Al-Arabi, a denunţat, în cadrul unei reuniuni de urgenţă a Ligii, la Cairo, «actele de provocare» din partea Teheranului. Dacă actuala alianţă sunnită împotriva interferenţelor Iranului şiit va persista şi se va extinde, cel din urmă va fi slăbit economic şi militar, comentează Ha’aretz. Această evoluţie ar putea fi de bun augur pentru Israel, care are şi el o posibilă contribuţie la această alianţă, mai ales în domeniul securităţii, al cărei obiectiv este să împiedice Iranul, şi anume pe şiiţi, să preia controlul asupra Orientului Mijlociu. La rândul său, Newsweek avertizează că Iranul şi Arabia Saudită se îndreaptă spre un soi de război rece pe care niciuna dintre părţi nu îl poate câştiga. (Cristina Zaharia)
