Baza ştiinţifică Law-Racoviţă (din golful Prydz, Antarctica de Est) este denumită astfel în onoarea primului biolog care a studiat viaţa din Antarctica, savantul român Emil Racoviţă, cu ocazia primei expediţii ştiinţifice care a iernat în Antarctica, nava Belgica, în perioada 1897-1899 şi a lui Philip Law, primul cercetător australian în zona Larsemann Hills (în 1958). La data de 9 decembrie 2011, staţia a primit noua denumire Law-Racoviţă-Negoiţă ca recunoaştere internaţională pentru contribuţia exploratorului român Teodor Negoiţă la dezvoltarea ştiinţelor antarctice.
Demersul dr.ing. Teodor Negoiţă, primul român care a atins Polul Nord pe schiuri (21 aprilie 1995), de a inaugura o bază românească în Antarctica a început în anul 1997, când a început să prezinte lucrări la „Tratatul antarctic”, la care România aderase încă din anul 1971. Nici un român nu prezentase până atunci contribuţii evidenţiate prin cercetări. Teodor Negoiţă a beneficiat în anul 2000 de onoarea de a avea cuvântul de deschidere cu ocazia „Tratatului antarctic” desfăşurat la Londra, în faţa a 43 de ţări. Scopul acestei întâlniri a fost elaborarea unui cod de navigaţie în Mările Antarcticii, discuţiile de fond purtându-se pe baza lucrărilor prezentate de România, SUA şi Anglia. Negoiţă a prezentat studiul „Direcţii privind transportul maritim Antarctic şi protecţia mediului”.
Pentru contribuţia adusă la Ştiinţa Antarcticii, Teodor Negoiţă este desemnat Omul de Ştiinţă Internaţional 2003 de către Comitetul Ştiinţific pentru Cercetări Antarctice (SCAR) din cadrul Institutului de Cercetare Polară Scott (Cambridge, Marea Britanie). Dacă în lumea ştiinţifică internaţională numele acestui român este unanim respectat şi rostit cu îndreptăţită preţuire, acasă proiectele propuse de IRCP, în parteneriat cu universităţi şi institute de cercetare, sunt respinse rând pe rând la competiţiile naţionale din 2003 pe programele de cercetare-dezvoltare.
Spre deosebire de proiecte similare ale unor state europene, proiecte care sunt finanţate de statul respectiv, Staţia Law-Racoviţă era o iniţiativă privată. Ea se afla în subordinea Fundaţiei Antarctice Române, aflată la rândul ei în subordinea Institutului Român de Cercetări Polare, ambele organisme private.
În lipsa sprijinului statului, Teodor Negoiţă este nevoit să susţină activitatea polară din banii pe care îi primeşte eşalonat de la sora lui, aflată temporar la muncă în Londra, precum şi din diverse sponsorizări.
„Cine se teme de Antarctica?” avea să se întrebe Teodor Negoiţă şi tot el va răspunde cu mâhnire: „La noi în ţară Antarctica nu e prea bine înţeleasă!” Abia în 2004, Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS), aflată în subordinea MEC, va lansa Programul Prioritar Cercetări în Zonele Polare (2004-2006). Ulterior, Programul VIASAN (Viaţa şi Sănătatea) condus de Prof. Dr. Leon Zăgrean va finanţa un proiect de medicină extremă privind „Evaluarea organismului uman din punct de vedere imunologic şi metabolic la temperaturi scăzute”, inclusiv adaptarea la izolare şi frig în mediul antarctic (2004-2006).
După doi ani de negocieri cu Australia, cu prilejul întâlnirii anuale a Tratatului Antarctic, care s-a desfăşurat în oraşul Stockholm (Suedia) în iunie 2005, s-a semnat un acord prin care Australia a donat Fundaţiei Antarctice Române şi Institutului Român de Cercetări Polare, conduse de Teodor Negoiţă, una dintre bazele sale de cercetare de pe coasta de est a Antarcticii (Staţia Law).
Exploratorului român Teodor Negoiţă i-au fost recunoscute astfel eforturile de continuare a tradiţiei începute de Emil Racoviţă în urmă cu mai bine de un secol.
„După mai bine de 100 de ani, l-am readus pe Racoviţă în Antarctica. Cea mai mare satisfacţie din cariera mea am avut-o când am preluat baza de la australieni. Am fost atât de emoţionat atunci, că nici nu puteam semna”, a mărturisit dr. Teodor Negoiţă într-un interviu din 2006 pentru ziarul „Gândul”.
Cărţile publicate de Teodor Negoiţă, „Ştiinţă pe gheaţă cu chinezii în Antarctica” (2004) şi „Ambasada României în Antarctica, Staţia Law-Racoviţă” (2006), sunt mărturii uluitoare ale aventurii extraordinarului său „vis împlinit în lumea aisbergurilor”: „O staţie pentru cercetătorii români în cel de-al şaselea continent” – Antarctica.
“Gestul Australiei din 2005 de a oferi României acces la baza australiană de cercetare ştiinţifică Law, situată în Dealurile Larsemann din Antarctica de Est, este o dovadă de mare deschidere, pe care o apreciem la superlativ, dar şi o notă de înaltă ţinută acordată şcolii româneşti de cercetare ştiinţifică în Antarctica, demnă continuatoare a muncii iniţiatorului activităţii de cercetare în Antarctica, savantul român Emil Racoviţă, fondator al biospeologiei” declara în 2013 doamna ambasador Nineta Bărbulescu.
Cu scopul de a inaugura staţia din Antarctica, Teodor Negoiţă a efectuat cea de-a XIII-a expediţia a sa în regiunile polare, petrecând două luni şi jumătate pe continentul antarctic, într-o echipă de cercetare alături de două femei, cercetătoare în domeniul biologiei şi biochimiei, primele românce în Antarctica. Scopul cercetării a fost, în afară de preluarea bazei, cel de a preleva probe de sol, sedimente şi microorganisme de pe continentul îngheţat.
Staţia Law-Racoviţă-Negoiţă este compusă dintr-o clădire-laborator, cinci cabane satelit de tip iglu, fiind dotată cu radio VHF permanent funcţional, alimentat de la un panou solar, iar expediţiile au în dotarea lor şi telefoane prin satelit. Baza nu are personal permanent, ci este folosită de echipele expediţiilor româneşti şi australiene pe durata şederii lor în Antarctica, în special pe timpul verii polare (decembrie-februarie). Baza Law-Racoviţă-Negoiţă este situată într-o o zonă stâncoasă aflată la 3 km de coasta Ingrid Christensen. În apropiere, la aproximativ 2 km, se află Staţia Zhong Shan a Chinei, iar la 1 km distanţă, Staţia Progress II a Federaţiei Ruse. Distanţa faţă de Bucureşti a Staţiei Law-Racoviţă-Negoiţă este, în linie dreaptă, de 13.352 km. Accesul la baza polară românească din Antarctica se poate face în două moduri: fie cu elicopterul de la staţia Davis, aflată la aproximativ 80 Km NE, fie pe jos sau prin mijloace motorizate pe rutele stabilite de la cele două staţii vecine (rusă şi chineză), în cazul folosirii transportului naval.
Teodor Gheorghe Negoiţă s-a stins din viaţă la 23 martie 2011.
În luna septembrie 2012, la iniţiativa Academiei Române, a fost înfiinţată Comisia Naţională pentru Cercetări Antarctice (CNCA), care îşi propunea continuarea activităţii de cercetare polară. Fundaţia Antarctica Română este membru al acestei comisii. Au fost identificate următoarele arii de interes pentru cercetătorii români: cercetări de paleoceanografie, paleoclimatologie, oceanografie, geologie şi geofizică, studiul biodiversităţii ecosistemelor polare, studii de microbiologie marină, analizarea efectelor schimbărilor climatice asupra speciilor, cercetări de pedobiologie şi medicale.
Programul Naţional de Cercetări Antarctice, parte a Planului strategic al României pentru ştiinţele Antarcticii în perioada 2013 – 2020, îşi propune continuarea cooperării ţării noastre în domeniul cercetărilor ştiinţifice în cadrul ASMA 6 – Antarctic Specially Managed Area No 6 – Zonă Antarctică cu Administrare Specială, în care România face parte, alături de Australia, China, Rusia şi India, din Grupul de Management.
Surse: Site-ul MAE: http://canberra.mae.ro; www.gerar.ro; www.memorandum.ro
Documentarea: Bianca Ioniţă
