Ultimul discurs despre starea naţiunii adresat de preşedintele Obama cetăţenilor americani ţine capul de afiş în presa din Statele Unite, în vreme ce marile cotidiane europe îşi îndreaptă atenţia spre Polonia, care până de curând culegea laude, pentru ca în ultima vreme să stârnească îngrijorări. În discursul său final despre starea Americii, preşedintele „a încercat să calmeze temerile compatrioţilor săi privind situaţia economică şi securitatea şi să-i mustre pe candidaţii republicani la nominalizarea pentru alegerile prezidenţiale, pentru tonul veninos din campaniile lor electorale”, apreciază „Washington Post”. Oficiosul de la Washington notează însă că Obama nu a menţionat niciodată în discursul său numele lui Donald Trump, chiar dacă îl consideră „o provocare înspăimântătoare pentru instituţiile” americane. Deşi a încercat să zugrăvească un tablou dătător de speranţe, şeful statului american „a recunoscut că mulţi americani se simt excluşi de sistemul politic şi economic, pe care îl consideră corupt”, notează „New York Times”. Acelaşi cotidian relatează că un comandant american de rang înalt şi-a exprimat preocupările „foarte serioase” în privinţa masării masive a unor elemente complexe de apărare cu rachetă de către Rusia, care ameninţă din ce în ce mai mult accesul militar al NATO în spaţiul aerian din unele zone din Europa, inclusiv într-o treime din cerul Poloniei. Totodată, comandantul american citat de „New York Times” afirmă că „Rusia a început să se angajeze în masări similare în Peninsula Crimeea”. În orice caz, Statele Unite nu renunţă la apărarea antirachetă, „în pofida îngrijorărilor Rusiei”, ne asigură „Wall Street Journal”. Citat de cotidianul de pe Wall Street, Frank Rose, subsecretar de stat pentru controlul armamentului, „a declarat că radarul de interceptare a rachetelor balistice, construit de Statele Unite în România, ar trebui să devină activ în această primăvară, extinzând şi mai mult sistemul de apărare antirachetă al Americii şi al NATO”. Ziarele europene scriu despre îngrijorările tot mai mari stârnite de guvernul din Polonia. „Comisia Europeană a demarat procedura de monitorizare a statului de drept în Polonia, ca urmare a controverselor stârnite pe seama adoptării legilor privind Curtea Constituţională şi audiovizualul”, scrie „Gazeta Wyborcza”. „Bruxelles-ul lansează o anchetă preliminară inedită privind starea statului de drept în Polonia”, titrează „Le Monde”. „Guvernul naţionalist al Poloniei este pe cale să intre în coliziune cu executivul comunitar, la mai puţin de două luni de la preluarea mandatului”, scrie şi „The Guardian”. Iar „Financial Times” conchide că „Alianţa polonezo-germană începe să se fisureze” după „revenirea la putere a partidului Dreptate şi Justiţie”. Să aruncăm o privire şi la o ţară lipsită de multă vreme de un guvern stabil. În Republica Moldova, „preşedintele Timofti a respins candidatura lui Vladimir Plahotniuc la funcţia de premier”, relatează agenţia de presă rusă Tass. De la Chişinău, ziarul „Timpul” comentează această „decizie incredibilă”, cum o numeşte cotidianul citat. „Şeful statului consideră că există suspiciuni rezonabile că Vlad Plahotniuc nu întruneşte criteriile necesare”, având în vedere faptul că Plahotniuc a primit „vot de neîncredere, pe când era prim-vicepreşedinte al Parlamentului, fiind acuzat de implicare în activităţi ilegale”. În fine, agenţia de presă Moldpres relatează că „preşedintele Timofti l-a decorat pe preşedintele României cu Ordinul Republicii”. „Distincția i-a fost oferită lui Iohannis „în semn de profundă gratitudine pentru contribuția sa deosebită la dezvoltarea și consolidarea relațiilor de prietenie și colaborare dintre România și Republica Moldova și pentru susținerea constantă a eforturilor de integrare europeană ale Republicii Moldova”, explică Moldpres.
Adriana Buzoianu, RADOR
