Atacurile din Indonezia, bombele de la Istanbul, masacrele din Libia, atentatul asupra premierului libian desemnat sunt doar câteva dintre ororile petrecute în ultimele zile, consemnează presa internaţională. Statul Islamic a revendicat atentatele coordonate din Indonezia, anunţă Stratfor. Secretarul de stat al SUA, John Kerry, şi omologul său saudit, Adel Al-Jubeir, aflaţi la Londra, au condamnat atentatele care au semănat haos la Jakarta, scrie The Times. „Suntem ferm angajaţi în lupta împotriva ISIS, a grupării Boko Haram, al-Shabaab şi a tuturor grupurilor teroriste”, a afirmat Kerry, notează The Washington Times. Atacurile de ieri sunt cele mai grave din capitala Indoneziei, după 2009, aminteşte Toronto Star. Violenţele din Indonezia pot anunţa o reluare a unei campanii sângeroase intermitente, adesea împotriva simbolurilor occidentale, care a marcat ţara în ultimul deceniu şi jumătate, opinează The New York Times. Statul Islamic a revendicat, de asemenea, şi atacul asupra consulatului pakistanez din estul Afganistanului, stârnind temeri că gruparea îşi extinde operaţiunile în Afganistan, chiar când Kabulul se angajează într-o nouă încercare de negocieri de pace, notează Stars and Stripes. SUA au anunţat, tot ieri, înscrierea oficială grupării Statului Islamic pentru Pakistan şi Afganistan pe lista neagră a organizaţiilor teroriste. Totodată, Turcia a anunţat că a bombardat 500 de poziţii ale ISIS în Siria şi Irak, ucigând circa două sute de jihadişti, ca răspuns la atentatul sinucigaş care a a avut loc marţi la Istanbul, informează Il Corriere della Sera. Primele cercetări arată că teroriştii au încărcat într-o camionetă o tonă de material exploziv, scrie Zaman. La rândul lor, SUA au anunţat o mobilizare a forţelor speciale în Irak, în scopul combaterii Statului Islamic, anunţă The Washington Post. Secretarul american al apărării, Ash Carter, a declarat că 200 de soldaţi vor lupta alături de trupele irakiene. Serviciile speciale franceze au avertizat că ISIS intenţionează să comită în Europa un atentat spectaculos, prin folosirea de materiale explozive pe ambarcaţiunile cu refugiaţi sirieni, avertizează Le Figaro. Miniştrii apărării ai celor şapte ţări ai coaliţiei anti-ISIS (Franţa, SUA, Australia, Germania, Italia, Regatul Unit şi Olanda) se vor reuni pe 20 ianuarie la Paris, pentru a discuta strategia lor militară contra grupării extremiste, anunţă Le Monde. Recent, ISIS a publicat un manual cu sfaturi pentru adepţii săi, care să-i ajute să nu pară terorişti atunci când pregătesc comiterea unui atentat în ţările europene, informează ziarul britanic The Telegraph. Broşura, intitulată „Directive de securitate şi protecţie pentru lupii singuratici”, oferă sfaturi despre „surprinderea inamicului”, cu evitarea forţelor de securitate.
Apartenenţa Crimeei rămâne un subiect de discuţie. Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko a susţinut că doreşte sprijin din partea SUA şi a Europei în recâştigarea Peninsulei Crimeea, de la Rusia, relatează Kyiv Post. Liderul de la Kiev a promis şi recâştigarea suveranităţii în estul separatist al ţării, în 2016, adaugă Business Insider. Kievul este dispus să semneze un nou contract de furnizare de electricitate în Crimeea, cu condiţia ca regiunea să fie recunoscută ca parte a Ucrainei, precizează Reuters. Totodată, în timpul preşedinţiei sale la OSCE, în 2016, Germania se va concentra pe conflictele nesoluţionate, în special în estul separatist al Ucrainei, în Transnistria şi în Nagorno-Karabah, a declarat joi ministrul de Externe Frank-Walter Steinmeier, citat de Sputnik.
Armata germană intenţionează să închirieze sau să achiziţioneze drone Heron de producţie israeliană, anunţă Defense News. Nouile drone au o rază de peste 7.400 de kilometeri, de peste patru ori distanţa dintre Israel şi Iran. Dronele urmează să fie staţionate în Israel şi vor costa 580 de milioane de euro, detaliază Ha’aretz. Noile drone ar servi ca o soluţie temporară, până când Germania, Franţa, Italia şi Spania vor dezvolta, în comun, o dronă, până în 2025, scrie Times of Israel. Tot în această săptămână, Israelul a primit cel de-al cincilea submarin de producţie germană, menţionează The Yeshiva World. În discursul său de la ceremonia din portul Haifa, prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a subliniat importanţa cooperării Germaniei cu Israelul. Acest fapt plasează Marina israeliană alături de puterile navale majore, în ceea ce priveşte abilităţile tehnologice, notează publicaţia israeliană. Construcţia submarinului a costat aproape 500 de milioane de dolari, Germania oferind aproximativ o treime din finanţare, precizează Ottawa Citizen.
Cristina Zaharia
