Ridicarea sancţiunilor internaţionale care vizau Iranul constituie doar una din temele amplu comentate în presa internaţională. Ziarele străine sunt interesate şi de alegerea în premieră a unei femei în funcţia de preşedinte al Taiwanului. Totodată, publicaţiile internaţionale inserează câteva analize despre relaţiile dintre Rusia şi Occident.
„Agenţia Internaţională a Energiei Atomice îşi dă acordul pentru ridicarea progresivă şi condiţionată a sancţiunilor la adresa Iranului”, titrează Le Monde. The Guardian relatează că iranienii au jubilat la anunţul preşedintelui Rouhani, care a salutat „pagina de aur din istoria ţării şi punctul de cotitură pentru economie, o dată cu ridicarea sancţiunilor”. Totuşi, revenirea Iranului pe piaţa mondială nu este o veste la fel de bună pentru toată lumea şi mai ales pentru vecinii din regiune, estimează Wall Street Journal. „Acordul nuclear a sporit temerile” Arabiei Saudite şi celorlalţi aliaţi americani din Orientul Mijlociu, care consideră că Teheranul va fi acum „încurajat să submineze pacea şi securitatea regiunii”, explică jurnalul de pe Wall Street. Financial Times evidenţiază că „piaţa petrolului se pregăteşte pentru revenirea Iranului”. O revenire care are însă loc într-o perioadă în care preţul combustibilului convenţional a ajuns sub 30 de dolari barilul, amintesc ziarele străine. Iar Washington Post notează că „în pofida câştigurilor de pe urma anulării sancţiunilor, care se ridică la 50 de miliarde de dolari”, preţul scăzut al petrolului „ar putea compromite restabilirea economică a Iranului şi le-ar putea da un imbold conservatorilor”. Şi tot presa americană este cea care relatează că „la mai puţin de 24 de ore de la anunţul privind anularea sancţiunilor, simultan cu eliberarea mai multor americani care erau deţinuţi în Iran”, administraţia Obama a impus noi măsuri restrictive care vizează 11 persoane şi companii iraniene pentru „încălcarea regulilor ONU vizând testele nucleare”, după cum precizează New York Times. Un alt punct sensibil pe harta lumii, Taiwanul a ales pentru prima dată o femeie în funcţia de preşedinte. New York Times îi face un portret doamnei Tsai, profesoară de drept, care „va avea de făcut faţă unei situaţii economice fragile şi puterii Chinei”. Căci, imediat după anunţul victoriei împotriva candidatului partidului de guvernământ care este favorabil apropierii de China, doamna Tsai Ing-Wen a şi fost cenzurată de Beijing pe principala reţea de socializare din China, relatează cotidianul belgian Le Soir. Iar The Guardian citează presa chineză care atenţionează Taiwanul să „renunţe la halucinaţia independenţei”. Mai multe publicaţii străine inserează analize despre relaţiile dintre Rusia şi Occident. The Telegraph dezvăluie că „agenţiile de informaţii americane vor realiza o amplă anchetă asupra metodelor de infiltrare a partidelor politice din Europa de către Kremlin”. „Demersul reflectă preocupările tot mai mari manifestate la Washington faţă de hotărârea Moscovei de a exploata dezbinarea europeană pentru a submina NATO, a bloca programele de apărare cu rachetă americane şi a anula regimul de sancţiuni economice impus după anexarea Crimeii”, explică ziarul londonez. Şi detaliază: „Un dosar despre ‘Activitatea de influenţare rusă’ identifică operaţiuni ale Rusiei care au loc în Franţa, Olanda, Ungaria, precum şi Austria şi Republica Cehă”. Cam în aceeaşi notă, Wall Street Journal vorbeşte despre „Noua hartă medievală a Europei”, „o imagine a unei lumi fracturate radical”, la care Europa zilelor noastre se întoarce. Astăzi, mai constată cotidianul american, „Rusia şi-a reluat în mare măsură rolul de jucător strategic în Europa”. Este totuşi vorba despre o Rusie „devorată de corupţie”, flagel care înghite „o treime din PIB în fiecare an”, punctează cotidianul spaniol El Mundo, adăugând că în acelaşi timp, „Rusia se adânceşte într-o posibilă ‘iarnă a nemulţumirii'”, căci „ministerele au ordine ca până la sfârşitul săptămânii să redacteze propuneri de reducere a costurilor proprii cu 10%”. În fine, presa italiană scrie despre vizita făcută de Papa Francisc la Sinagoga din Roma. „Evreii şi creştinii sunt fraţi”, a spus suveranul pontif, citat de cotidianul Il Giornale, vorbind despre „redescoperirea rădăcinilor evreieşti ale creştinismului”. „Vizita Papei la Sinagogă este un semnal foarte puternic care se opune ofensivei actelor de violenţă religioasă”, a apreciat la rândul său rabinul şef al Romei, citat de Il Messaggero.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
