Klaus Iohannis: Domnule prim-ministru Dacian Cioloş, Înalt Prea Sfinţia voastră mitropolit al Moldovei Teofan, Prea Sfinţia voastră, episcop Petru Gherghel, domnule primar al oraşului Chişinău, Chirtoacă, domnule primar interimar, domnule preşedinte interimar, onoraţi miniştri şi parlamentari, doamnelor şi domnilor, dragi români, îmi face o deosebită plăcere să mă aflu aici la Iaşi, astăzi, în zi de sărbătoare când se împlinesc 157 de ani de la unirea Moldovei cu Ţara Românească. 24 ianuarie ne oferă prilejul să onorăm o pagină ilustră din istoria noastră prin ceea ce suntem şi am devenit în ultimul veac şi jumătate.
Revin cu mare bucurie de fiecare dată la Iaşi, oraşul vechilor zidiri, o creaţie organică a vechii Moldave, cum îl numea Nicolae Iorga. Astăzi însă, când sărbătorim mica unire, aş vrea să vorbesc despre lecţiile acelui eveniment istoric şi despre actualitatea lor.
Dorinţa românilor, pe de o parte şi de alta a Milcovului, de a fi împreună a fost înţeleasă de elitele vremii, care au reuşit să transpună această nevoie a locuitorilor din două state într-un act de înaltă abilitate politică şi solidaritate. Practic, nu există mare entitate sau personalitate a vremii care să nu fi pus umărul la acest proiect. Şi atunci politica era plină de scandaluri, de divergenţe, de crize ascunse sau la vedere. Actul unirii a avut de înfruntat nu doar vechile boli ale politicii, ci şi interesele din afara graniţelor celor două state.
Însă, cu maturitate şi iscusinţă, elitele vremii au trecut peste toate aceste obstacole şi au reuşit. Unirea de la 1859 este legată de un eveniment şi o alegere, în definitiv, alegerea ca domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti a lui Alexandru Ioan Cuza, omul potrivit la locul potrivit, prin care două state au devenit unul singur./menescu/ Acest moment a reprezentat începutul unei perioade de transformări şi reforme într-un context politic dificil, marcat de multiple crize interne şi externe. În şapte ani de domnie, acest lider vizionar a transformat Principatele Unite, în pofida tuturor presiunilor care nu au fost puţine sau neînsemnate şi a demarat reforme profunde în numeroase domenii. La alegerea sa ca domn al Moldovei, Mihail Kogălniceanu i-a transmis într-un memorabil discurs: „Alegându-te pe tine domn în ţara noastră, am voit să arătăm lumii ceea ce toată ţara doreşte: la legi noi, oameni noi! Fii dar omul epocii! Fă ca legea să înlocuiască arbitrariul, fă ca legea să fie tare, fă dar ca domnia ta sa fie cu totul de pace şi de dreptate!” Dragi români, ca şi atunci, în acest an avem de ales. 2016 este un electoral, urmează perioada în care clasa politică are şansa de a se reconecta la aşteptările cetăţenilor, de a reconstrui încrederea ştirbită în timp şi de a asuma responsabilităţi. Cred că cetăţenii noştri îşi doresc lucruri simple de la politicieni: să se ţină de cuvânt, să-şi pună puterea şi priceperea în slujba interesului public şi să respecte legile. Partidele au ocazia să probeze că au înţeles aceste lucruri prin modul de conduită, prin oamenii pe care îi vor propune în competiţiile politice şi prin acţiunile lor din acest an. Cei care se vor antrena în bătăliile electorale trebuie să-şi amintească, dincolo de culoare politică şi interese, că avem acelaşi obiectiv: binele oamenilor pe care îi reprezentăm. Sper că vom avea un an electoral decent, în care tenacitatea, munca şi profesionalismul vor câştiga. Vocea mea se va face auzită în tot acest an, dar nu pentru a intra în campanie, ci pentru a vorbi despre înnnoirea clasei politice şi continuarea schimbării modului de a face politică. Avem nevoie de abordări, idei şi oameni noi, care au înţeles că metehnele trecutului trebuie să rămână ale trecutului, că nu putem continua înşelând speranţele oamenilor. Aici aş vrea să vă aduc exemplul înaintaşilor noştri de la 1859. Mulţi dintre ei, oameni cu profesii diferite, tineri educaţi în străinătate sau seniori şcoliţi în Principate, care au lucrat cu atâta dedicaţie la proiectul unionist, nu făcuseră niciodată politică, dar erau ferm ataşaţi de ţara lor şi de valorile timpului lor, cu o încredere oarbă în menirea lor, cu abnegaţie şi solidaritate s-au făcut avocaţii unui proiect şi al unui vis. Doamnelor şi domnilor, perioada care a urmat Unirii de la 1859 a adus mari reforme pentru realizarea deplină a proiectului unionis, printre care o nouă Constituţie şi legi noi, o clasă politică înnoită, schimbări semnificative care au dezvoltat şi întărit capacitatea instituţiilor noului stat modern. Aşa cum am spus la început, lecţia micii uniri este mai actuală ca niciodată. Una dintre marile reforme din Principate Unite a fost o nouă lege a şcolii româneşti, cea din 1864./gpodea/ Deplin conştient de importanţa rolului pe care îl are educaţia în viaţa unei naţiuni, sunt determinat să împlinim împreună marele proiect pe care l-am numit „România educată”. Chem toţi oamenii politici responsabili să mi se alăture în viitor în acest demers. Piatra de temelie a unei naţiuni o reprezintă educaţia, iar prin intermediul unui sistem de învăţământ eficient şi performant se construieşte viitorul unei ţări. Nu voi ceda tentaţiei să facem lucrurile în grabă. Vreau să clădim cu înţelepciune şi atenţie acest proiect a cărui uriaşă miză este o Românie capabilă să ofere cetăţenilor săi şanse egale şi opţiuni solide de carieră. Doamnelor şi domnilor, afirm cu toată convingerea că suntem o naţiune care poate sta cu capul sus în Europa anului 2016. Unii vă vor spune poate că nu sunt motive de bucurie astăzi. Este totuşi o sărbătoare a statalităţii româneşti. Suntem membri cu drepturi depline ai comunităţii europene, facem parte din cea mai mare şi mai puternică alianţă militară care a existat vreodată, iar multe zone din societate dau semne de însănătoşire. Suntem o naţiune care a demonstrat că a avut şi are oameni potriviţi în momentele decisive, că ştie să ducă la bun sfârşit mari proiecte. Unirea de la 1859 a fost un asemenea moment şi a reprezentat un prim pas pentru ce avea să se întâmple în 1877, când ne-am proclamat independenţa şi, mai apoi, în 1918, anul Marii Uniri. Ştiu totodată că sunt multe alte lucruri de reglat şi perfecţionat, că avem fragilităţi şi lipsuri. Sunt convins că le putem corecta şi gestiona împreună prin muncă, seriozitate şi prin dorinţa de a lăsa o ţară mai bună generaţiilor viitoare. Spre exemplu, Moldova suferă încă din cauza decalajelor economice. O autostradă care să lege Moldova de restul ţării şi de Europa ar aduce numeroase beneficii. Iar în perioada următoare acest proiect ar trebui să devină prioritar. Suntem la câţiva kilometri de frontiera cu Republica Moldova şi cred că este un moment potrivit pentru a ne îndrepta gândurile către fraţii noştri de peste Prut. Istoria şi limba comune contribuie la consolidarea identităţii şi solidarităţii dintre statele noastre. Vă asigur că România sprijină cu tot ce este posibil aspiraţiile europene ale Republicii Moldova şi rămâne un partener de încredere. Dragi români, închei tot cu gândul la Mica Unire din 1859. Unul dintre cele mai puternice simboluri ale sărbătorii de astăzi este Hora Unirii, care ne transmite un mesaj simplu, dar profund. Doar împreună vom reuşi. Fiind uniţi, lucrând aşezat şi căutând ceea ce ne uneşte, şi nu ceea ce ne desparte, vom putea transforma şi moderniza România. Putem avea idei diferite despre felul în care vrem să ne administrăm ţara, însă obiectivul este unul şi acelaşi: o Românie puternică şi prosperă. Vă doresc multă sănătate, curaj, încredere în propriile forţe, ambiţie şi dragoste pentru România. La mulţi ani, tuturor! Aşa să ne ajute Dumnezeu!
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (24 ianuarie)
