Luni, 1 februarie 2016, începând cu ora 11:00, Muzeul Național de Istorie a României (MNIR) organizează o conferință de presă privind lansarea concursului internațional de soluții de arhitectură „Noul Muzeu Național de Istorie a României”, sub egida Uniunii Internaționale a Arhitecților.
Evenimentul va avea loc la sediul muzeului din Calea Victoriei, nr. 12, București, Sala Lapidarium, în prezența domnului prof. dr. Vlad Alexandrescu, Ministrul Culturii, domnului prof. dr. arh. Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial, domnului Gigel Sorinel Știrbu, Președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, domnului arh. Șerban Țigănaș, Președintele Ordinului Arhitecților din România, doamnei prof. dr. arh. Ana Maria Zahariade, Vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România, coordonator al domeniului Concursuri, Parteneriate și Relația cu membrii OAR, domnului prof. dr. ing. Paul Ioan, Director General al Profesional Construct, domnului prof. dr. ing. Dan Lungu, Universitatea Tehnică de Construcții București, domnului ing. Tudor Saidel, Director General al SAIDEL Engineering, domnului conf. dr. arh. Ștefan Bâlici, Vicepreşedinte al Asociaţiei „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”, domnului dr. arh. Virgil Apostol, Secretar al Asociaţiei „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”, și a domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director General al MNIR.
Muzeul Național de Istorie a României este cel mai mare muzeu din România și unul dintre marile muzee europene. MNIR are în colecțiile sale un număr foarte mare de bunuri culturale (cca. 750.000 piese), reunind cele mai importante descoperiri arheologice și documente istorice ale României, multe dintre ele fiind unicate nu numai în țară, dar și în Europa și lume. Patrimoniul muzeului acoperă un număr impresionant de domenii și o perioadă mare de timp (circa 600.000 de ani de prezență umană în acest spațiu geografic, începând din preistorie, până în contemporaneitate).
Deschis în 1970, fiind adăpostit într-un edificiu istoric de mare valoare – Palatul Poștelor, după aproape 40 de ani de funcționare, la începutul anilor 2000, Muzeul Național de Istorie a României nu mai corespundea standardelor tehnice specifice domeniului muzeologiei contemporane. Din cauza consecințelor trecerii timpului și a lipsei de investiții, atât clădirea, cât și dotările sale erau complet învechite și uzate moral și fizic, nemaiputând asigura nu numai confortul vizitatorilor, dar nici cerințele minimale de conservare și securitate a patrimoniului.
În ultimii cinci ani numărul vizitatorilor care au trecut pragul expozițiilor organizate de Muzeul Național de Istorie a României a crescut de la circa 60.000 la peste 100.000 de persoane, în condițiile în care instituția nu mai are deschise decât două spații pentru expoziții permanente – Tezaurul Istoric și Lapidarium – Copia Columnei lui Traian. Acestora li se adaugă 60.000 vizitatori virtuali.
Prin inițierea unui proiect de consolidare, restaurare și reamenajare a spațiului muzeal, Ministerul Culturii și conducerea Muzeului Național de Istorie a României și-au propus reafirmarea instituției ca un mare muzeu contemporan de istorie, prin revalorizarea clădirii și a relațiilor acesteia cu contextul urban, crescând calitatea expunerii colecțiilor și a serviciilor culturale oferite publicului.
Noul Muzeu Național de Istorie a României, prin reorganizarea spațială și funcțională, dar și prin dezvoltarea ofertei culturale și de loisir, își propune să atragă cel puțin 300.000 de vizitatori anual, precum și o prezență similară în mediul virtual. În același timp, se va urmări atragerea un public mult mai divers decât până în prezent.
Spre deosebire de situația actuală, Noul Muzeul Național de Istorie a României trebuie să fie ușor accesibil pentru toate aceste categorii de vizitatori, de la copii la bătrâni, incluzând persoanele cu dizabilități. Mai mult, trebuie să reflecte caracterul deschis al proiectului cultural și științific, definit ca „un muzeu de astăzi”, oferind pe lângă expunerea narațiunii istorice și conservarea patrimoniului muzeal, programe culturale și de loisir.
Viitorul ansamblu muzeal va fi structurat pe următoarele secțiuni funcționale: depozitare patrimoniu, conservare-restaurare patrimoniu, cercetare patrimoniu, expunere patrimoniu, reprezentare, comunicare, completate de secțiunile auxiliare: administrare, întreținere, protecție și pază etc.:
· curtea interioară acoperită va grupa în jurul spațiului de expunere a Copiei Columnei lui Traian spații pentru activități de tip public: librărie, bibliotecă publică, spații de odihnă, cafenea etc. De asemenea, atrium-ul va conține trasee de circulație verticală către secțiuni din cadrul expoziției permanente desfășurate în aripile construcției la cele două etaje, fără ca alte circuite funcționale – publice sau interne – să fie intersectate.
· realizarea unor legături cât mai directe ale curții interioare cu spațiul public înconjurător, operațiune care ar putea contribui la activarea caracterul istoric al clădirii, cât și la o mai bună integrare a activităților muzeului în cele ale Centrului Istoric în general.
· realizarea unui subsol cu mai multe niveluri sub nivelul de călcare al atriumului din curtea interioară. Aceste spații vor oferi o suplimentare de cca. 2700 m2/ nivel.
Evenimentul va avea loc la sediul muzeului din Calea Victoriei, nr. 12, București, Sala Lapidarium, în prezența domnului prof. dr. Vlad Alexandrescu, Ministrul Culturii, domnului prof. dr. arh. Sergiu Nistor, Consilier Prezidențial, domnului Gigel Sorinel Știrbu, Președintele Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaților, domnului arh. Șerban Țigănaș, Președintele Ordinului Arhitecților din România, doamnei prof. dr. arh. Ana Maria Zahariade, Vicepreședinte al Ordinului Arhitecților din România, coordonator al domeniului Concursuri, Parteneriate și Relația cu membrii OAR, domnului prof. dr. ing. Paul Ioan, Director General al Profesional Construct, domnului prof. dr. ing. Dan Lungu, Universitatea Tehnică de Construcții București, domnului ing. Tudor Saidel, Director General al SAIDEL Engineering, domnului conf. dr. arh. Ștefan Bâlici, Vicepreşedinte al Asociaţiei „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”, domnului dr. arh. Virgil Apostol, Secretar al Asociaţiei „Arhitectură. Restaurare. Arheologie”, și a domnului dr. Ernest Oberländer-Târnoveanu, Director General al MNIR.
Muzeul Național de Istorie a României este cel mai mare muzeu din România și unul dintre marile muzee europene. MNIR are în colecțiile sale un număr foarte mare de bunuri culturale (cca. 750.000 piese), reunind cele mai importante descoperiri arheologice și documente istorice ale României, multe dintre ele fiind unicate nu numai în țară, dar și în Europa și lume. Patrimoniul muzeului acoperă un număr impresionant de domenii și o perioadă mare de timp (circa 600.000 de ani de prezență umană în acest spațiu geografic, începând din preistorie, până în contemporaneitate).
Deschis în 1970, fiind adăpostit într-un edificiu istoric de mare valoare – Palatul Poștelor, după aproape 40 de ani de funcționare, la începutul anilor 2000, Muzeul Național de Istorie a României nu mai corespundea standardelor tehnice specifice domeniului muzeologiei contemporane. Din cauza consecințelor trecerii timpului și a lipsei de investiții, atât clădirea, cât și dotările sale erau complet învechite și uzate moral și fizic, nemaiputând asigura nu numai confortul vizitatorilor, dar nici cerințele minimale de conservare și securitate a patrimoniului.
În ultimii cinci ani numărul vizitatorilor care au trecut pragul expozițiilor organizate de Muzeul Național de Istorie a României a crescut de la circa 60.000 la peste 100.000 de persoane, în condițiile în care instituția nu mai are deschise decât două spații pentru expoziții permanente – Tezaurul Istoric și Lapidarium – Copia Columnei lui Traian. Acestora li se adaugă 60.000 vizitatori virtuali.
Prin inițierea unui proiect de consolidare, restaurare și reamenajare a spațiului muzeal, Ministerul Culturii și conducerea Muzeului Național de Istorie a României și-au propus reafirmarea instituției ca un mare muzeu contemporan de istorie, prin revalorizarea clădirii și a relațiilor acesteia cu contextul urban, crescând calitatea expunerii colecțiilor și a serviciilor culturale oferite publicului.
Noul Muzeu Național de Istorie a României, prin reorganizarea spațială și funcțională, dar și prin dezvoltarea ofertei culturale și de loisir, își propune să atragă cel puțin 300.000 de vizitatori anual, precum și o prezență similară în mediul virtual. În același timp, se va urmări atragerea un public mult mai divers decât până în prezent.
Spre deosebire de situația actuală, Noul Muzeul Național de Istorie a României trebuie să fie ușor accesibil pentru toate aceste categorii de vizitatori, de la copii la bătrâni, incluzând persoanele cu dizabilități. Mai mult, trebuie să reflecte caracterul deschis al proiectului cultural și științific, definit ca „un muzeu de astăzi”, oferind pe lângă expunerea narațiunii istorice și conservarea patrimoniului muzeal, programe culturale și de loisir.
Viitorul ansamblu muzeal va fi structurat pe următoarele secțiuni funcționale: depozitare patrimoniu, conservare-restaurare patrimoniu, cercetare patrimoniu, expunere patrimoniu, reprezentare, comunicare, completate de secțiunile auxiliare: administrare, întreținere, protecție și pază etc.:
· curtea interioară acoperită va grupa în jurul spațiului de expunere a Copiei Columnei lui Traian spații pentru activități de tip public: librărie, bibliotecă publică, spații de odihnă, cafenea etc. De asemenea, atrium-ul va conține trasee de circulație verticală către secțiuni din cadrul expoziției permanente desfășurate în aripile construcției la cele două etaje, fără ca alte circuite funcționale – publice sau interne – să fie intersectate.
· realizarea unor legături cât mai directe ale curții interioare cu spațiul public înconjurător, operațiune care ar putea contribui la activarea caracterul istoric al clădirii, cât și la o mai bună integrare a activităților muzeului în cele ale Centrului Istoric în general.
· realizarea unui subsol cu mai multe niveluri sub nivelul de călcare al atriumului din curtea interioară. Aceste spații vor oferi o suplimentare de cca. 2700 m2/ nivel.
Calendar estimativ de desfășurare a activităților:
- 2016 (februarie – iulie): organizarea concursului internațional de soluții;
- 2016 (septembrie-decembrie): începutul proiectării;
- 2017: finalizarea proiectării și debutul execuției;
- 2019: finalizarea lucrărilor de restaurare, consolidare și construcție, precum amenajarea și deschiderea parțială a unor spații expoziționale ( Centenarul desăvârșirii unității naționale );
- 2020: recepția;
- 2021: recepția finală.
În prima faza, inaugurată în anii 2019-2020, Noul Muzeu Național de Istorie a României va prezenta publicului următoarele expoziții permanente: Preistorie, Geto-dacii și Dacia romană, Evul Mediu, Epoca modernă și contemporană, Tezaurul Istoric, Cabinetul Numismatic, Lapidarium, Muzeul Național Filatelic, Istoricul zonei, clădirii și Muzeului Național de Istorie a României . Ulterior, în anii 2021-2022 se vor mai deschide două expoziții permanente: Românii din afara granițelor și Istoria copilăriei (titlu provizoriu).
