Presa internaţională rămâne preocupată de criza migraţiei şi de consecinţele ei în sfera securităţii, ca şi de conflictele care au declanşat-o. Ziarele străine scriu în continuare şi despre tensiunile din relaţiile dintre Rusia, pe de o parte, şi Satele Unite şi aliaţi ai lor, pe de alta. „Siliţi de război şi de privaţiunile economice să-şi abandoneze casele, 67.000 de migranţi au pornit luna trecută într-o periculoasă călătorie spre Europa”, face socoteala New York Times, într-un articol care apreciază că în criza migraţiei „nu se întrevede un sfârşit”. Acelaşi cotidian american notează că „mii de irakieni se întorc în patria lor, după ce au ajuns anul trecut în Europa, aşteptându-se la un succes imediat”. De la Bruxelles, Le Soir relatează despre operaţiunea antiteroristă iniţiată în Germania împotriva unor imigranţi, „dintre care unul are legături cu Belgia”. „Oare criza refugiaţilor ar putea-o doborî pe Angela Merkel?” – se întreabă Washington Post, în vreme ce Der Spiegel propune ca temă de reflecţie jurnalismul de calitate, în această perioadă de provocări. Ca urmare a fluxului masiv de refugiaţi, „în Germania tensiunile iau proporţii şi se manifestă o cvasiisterie socială”, iar „una din primele victime este credibilitatea presei”, atenţionează jurnalul, cu observaţia că „restabilirea încrederii publicului va necesita un efort considerabil din partea ziariştilor, dar şi din partea cititorilor”. Wall Street Journal vorbeşte despre o consecinţă mai palpabilă a valului migrator: „Creşterea economică în Uniunea Europeană va fi mai firavă decât previziunile anterioare”. Pentru Financial Times, „călcâiul lui Ahile al Europei în domeniul securităţii este frontiera maritimă”. „În timp ce politicienii Europei se zbat să ţină sub control criza migranţilor care se agravează şi să stăvilească ameninţarea în creştere a terorismului islamist de la graniţele lor, frontiera cea mai întinsă a continentului – cea maritimă – este tratată cu indiferenţă”, constată Financial Times. Şi deşi „noile date pun în evidenţă amploarea traficului, jurnalele de navigaţie false, opririle bizare în zona de coastă şi călătoriile inexplicabile făcute de navele ce străbat Atlanticul şi Mediterana şi care tranzitează porturile Europei”, nu se face mai nimic pentru combaterea acestei tendinţe, atenţionează cunoscutul cotidian londonez. Un alt ziar din capitala britanică, The Guardian relatează că „bombardamentele lansate de Rusia în Siria ajută miliţiile pro-Assad să încercuiască oraşul Alep, aflat sub controlul forţelor de opoziţie de trei ani”. De altfel, ofensiva regimului sirian şi aliatului său rus determină suspendarea negocierilor de pace de la Geneva, relatează Le Monde. Ceea ce nu înseamnă însă „nici sfârşitul, nici eşecul convorbirilor”, subliniază Le Monde, în vreme ce Le Figaro notează că „Rusia suspectează Turcia că pregăteşte o intervenţie militară în Siria”. Iar din Rusia, ziarul Kommersant anunţă că „la Moscova se deschide o reprezentanţă a Kurdistanului sirian”, care va fi inaugurată în 10 februarie. Un gest care „va fi interpretat ca o lovitură dată intereselor Turciei”, remarcă ziarul moscovit. Despre un alt factor de iritare în relaţiile cu Rusia scrie şi presa poloneză. Ministrul apărării de la Varşovia a anunţat înfiinţarea unei noi comisii care va analiza cauzele catastrofei aviatice de la Smolensk, în care a murit preşedintele polonez de la vremea respectivă şi mulţi alţi demnitari ai Poloniei, informează cotidianul Rzeczpospolita, adăugând că „Rusia refuză să dea curs solicitării de a coopera la anchetă”. Între timp, scrie ziarul ungar Nepszabadsag, conducerea Poloniei încearcă să edifice o „axă Varşovia-Budapesta-Bucureşti” în domeniul securităţii. În acelaşi domeniu, editorialul publicat de Wall Street Journal califică noul plan american de sporire a prezenţei aliate în Europa de Est drept „un mesaj transmis de NATO preşedintelui Putin”. Mai ales în condiţiile în care, după cum scrie The Telegraph, „NATO vorbeşte despre manevre militare ale Rusiei de o amploare nemaiîntâlnită de la apogeul Războiului rece, cu exersarea unui atac nuclear asupra Suediei”. Şi în fine, ne atrage atenţia titlul unui articol publicat de Nezavisimaia Gazeta: „Republica Moldova este atribuită României ca să nu ajungă sub controlul Federaţiei Ruse”. Iată ce scrie ziarul moscovit: În timp ce în Republica Moldova se vorbeşte tot mai des despre perspectiva unirii cu România, „presa moldovenească informează despre proiectul ‘Unirea-2018’ care ar avea aprobarea Statelor Unite”. Intervievat de gazeta rusă, expertul german Alexander Rahr confirmă la rândul său că „UE şi Germania, mai ales, sunt gata să cedeze Republica Moldova României, pentru ca aceasta să nu se întoarcă în sfera de influenţă a Rusiei”.
Adriana Buzoianu, RADOR
