Luni, 8 februarie, este marcat Anul Nou Chinezesc, iar conform zodiacului chinezesc, începe Anul Maimuţei de foc, o perioadă pe care specialiştii o caracterizează prin linişte dar şi imprevizibil. Maimuţa de foc semnifică ritm rapid, exuberanţă şi motivaţie, dar şi umor, isteţime şi comunicare. Intrarea sub influenţa acestui semn presupune că situaţiile imprevizibile se vor rezolva după eforturi personale, iar schimbările majore de ordin social sau politic sunt puţin probabile în perioada următoare. Anul Maimuţei de foc înseamnă, cu alte cuvinte, capacitatea de a găsi soluții neconvenționale la probleme vechi şi favorizează realizările personale în detrimentul celor de grup.
* * * * *
Horoscopul chinezesc a fost adoptat în anul 604, în timpul domniei împărătesei japoneze Suiko, iar conform legendei, în ziua de Anul Nou, Buddha a chemat toate animalele la el, însă doar douăsprezece dintre ele au venit, manifestându-şi astfel ataşamentul față de el. Ca recompensă, Buddha a numit anii după acele animale, în ordinea în care acestea au sosit.
Astfel, fiecare an chinezesc este denumit după un animal: șobolan, bou, tigru, iepure, dragon, şarpe, cal, oaie, maimuţă, cocoş, câine şi porc, iar aceste douăsprezece zodii chinezeşti se rotesc la fiecare 12 ani.
Zodiacul chinezesc are la bază calendarul chinezesc, însă, spre deosebire de Zodiacul European, care este împărțit în 12 luni, Zodiacul Chinezesc este împărțit în 12 ani.
Însă, la fel ca europenii care se bazează pe zodiacul european, în China se consideră că oamenii care sunt născuți în acelaşi semn zodiacal sunt înzestraţi cu multe din caracteristicile animalului care le guvernează zodia.
Anul Nou chinezesc, care cade întotdeauna în prima Lună Nouă din zodia Tigrului (echivalentul vărsătorului – 20 ianuarie – 18 februarie), intră aşadar sub semnul Maimuţei de Foc, care are ca principale caracteristici energie, creativitate, emanicipare, evoluţie, forţa afirmării.
Sub acest semn, oamenii care cred în zodiacul chinezesc sunt împinşi la gesturi îndrăzneţe, tocmai fiindcă perioada aceasta este cea în care se manifestă mai multă dorinţă de afirmare, căutarea identitaţii, nevoia de respect a individualităţii.
Totodată această perioadă de un an va mai aduce exuberanţă, ritm rapid, motivație fantastică, trecerea cu uşurinţă peste momente de cumpănă, umor şi isteţime. În condiţiile în care maimuţa este considerată un animal obraznic, semnul zodiacal este umanist şi va aduce, probabil, o mai mare deschidere către politică – însă privită mai ales din perspective sociale şi spirituale, către cultură, istorie, sau religie.
Însă Anul Maimuţei mai aduce şi altceva: o deschidere la nivelul conştiinţei şi înţelegerii vieţii, care stimulează manifestarea naturii profund umane a fiecăruia dintre noi, trecerea la un nou nivel a civilizaţiei, a gândirii şi comportamentului.
Însă acest semn zodiacal aduce şi noi condiţii, propice dezvoltării înşelătoriei şi escrocheriei, astfel că se cuvine ca în anul următor oamenii să fie mai atenţi din această perspectivă. Tot din punct de vedere al provocărilor, deciziile de viaţă sau de afaceri e bine să fie luate obiectiv, bazat pe fapte şi nu pe emoție, fiindcă Anul Maimuţei de foc înseamnă un teren deschis pentru tertipuri, cacealma şi posibile probleme. În acest context doar cei pregătiţi şi înţelepţi vor reuşi, urmând ca persoanele apatice şi lente în gândire să se aştepte la un an nu tocmai reuşit.
Din punct de vedere al sănătăţii şi al look-ului personal, anul acesta aduce un stil mai dinamic şi mai îndrăzneţ în modă sau coafură, iar din punct de vedere al sănătăţii, se intră într-o perioadă de mişcare fizică deosebită, de energie fizică şi mentală, iar recomandările sunt de înlăturare a stresului prin exerciţii de gimnastică, yoga, înot, dans sau măcar plimbări lungi.
Semnul Maimuţei de foc favorizează invențiile, fiind o perioadă excelentă pentru rebeli, minţile inovative şi curajoşi. Ca atare, este un teren tocmai potrivit pentru realizarea planurilor individuale ambiţioase, chiar şi năstruşnice, un an potrivit pentru afaceri chiar riscante, care pot aduce realizări nebănuite.
* * * * *
Anul Nou sau Sărbătoarea Primăverii, cum mai este numită, este cea mai importantă sărbătoare chinezească – comparabilă cu Crăciunul la noi – şi are o istorie de circa 4.000 de ani.
Anul Nou Chinezesc este sărbătorit în ţări şi teritorii cu populaţie chinezească semnificativă, cum ar fi Republica Populară Chineză, Hong Kong, Taiwan, Macao, Vietnam, Singapore, Indonezia.
Momentul din calendar al Anului Nou chinezesc este variabil, aşa cum spuneam, între sfârșitul lunii ianuarie și începutul lui februarie, şi este determinat de ciclul Lunii.
Este un moment de sărbătoare care începe în ultima seară a anului – Revelionul, denumit chú xī –, continuă cu manifestările din prima zi a noului an şi se încheie cu Festivalul Lampioanelor care are loc în a cincisprezecea zi a anului.
Originea sărbătoririi nopţii dintre ani este veche de secole şi este înconjurată de mai multe legende şi obiceiuri, fiind, la origini, un moment în care oamenii reflectau despre cum s-au purtat şi în ce au crezut mai mult în anul care se încheie.
Miezul nopții dintre ani este marcat, ca în majoritatea colţurilor lumii, de starea de veghe, care durează întreaga noapte – întrucât, conform tradiției, dacă stai treaz în noaptea Anului Nou, vei trăi mai mult – şi de sute de focuri de artificii.
La petrecerea dintre ani, la masa care se organizează în familie, cel mai important fel de mâncare este colțunașul, şi mai conţine carne de porc, raţă sau pui.
Oamenii cumpără cadouri, decoraţiuni, material textil, hrană şi îmbrăcăminte, însă există şi un obicei ca fiecare familie să facă o curăţenie generală în casă pentru a îndepărta orice poate aduce nefericire, în speranţa unui an mai bun.
Ferestrele şi uşile caselor se decorează cu ornamente din hârtie roşie pe care se inscripţionează cuvinte precum „fericire” sau „viaţă lungă”. Este vorba de Răvaşele de primăvară, care sunt scrise, de obicei, cu cerneală neagră pe hârtie roşie, şi exprimă în versuri dorinţele sau urările legate de noroc, bogăţie şi longevitate. Ele sunt expuse apoi pe ferestre şi uşi timp de două luni, pentru a se împlini.
Există şi obiceiul ca în dimineaţa de An Nou, copiii să le ureze părinţilor un an nou fericit şi cu sănătate, primind bani în plicuri de hârtie roşie.
Următoarele 15 zile sunt dominate de tradiţii bogate, o reflectare a spiritului profund al civilizaţiei chineze bazate pe importanţa cuvenită acordată ciclurilor astrale.
Astfel, prima zi a Anului Nou Chinezesc, cea a Lunii Noi, este dedicată întâmpinării zeilor cerurilor şi pământului, iar obiceiul evitării consumului de carne este considerat ca fiind aducător de viaţă lungă şi fericită.
A doua zi din an este dedicată rugăciunilor adresate zeilor, această zi fiind marcată de atenţia deosebită acordată câinilor, fiind considerată ziua de naştere a tuturor acestor necuvântătoare.
Urmeză două zile în care există obiceiul ca ginerii să-şi arate respectul faţă de socri, iar cea de-a cincea zi a anului este dedicată Zeului Bogăţiei – Po Woo, acum vizitele la rude sau prieteni fiind considerate aducătoare de ghinion.
Urmează cinci zile în care chinezii îşi dedică timpul vizitelor şi rugilor pentru noroc şi sănătate.
Ziua a 13-a este specială, fiind dedicată unei alimentaţii mai simple, considerată purificatoare, iar a 14-a zi este rezervată pregătirilor Festivalul Lanternelor, marea festivitate care va avea loc în cea de-a 15-a zi, pe Lună Plină şi care încheie ciclul sărbătorilor de An Nou. Festivalul este cea mai mare sărbătoare a luminilor din întreaga lume, fiind cu totul specială, zeci, poate sute de mii de turişti din întreaga lume asistând anual la spectacolele în care sticle de culori felurite şi jad sunt folosite la confecţionarea acestor lanterne, având pictate pe ele personaje din diferite legende populare chinezeşti.
O puternică simbolistică este asociată şi cadourilor pe care şi le fac chinezii în preajma Anului Nou şi fiindcă oferirea reciprocă a cadourilor este, de asemenea, o tradiţie străveche specifică noului an.
Plicurile roşii, de care deja am amintit – numite Lai-See sau Hong-Bao – conţinând bani, sunt dăruite tinerilor adulţi şi copiilor în timpul Anului Nou chinezesc.
Alte daruri simbolice sunt florile de prun – care înseamnă speranţă şi curaj – şi flori de narcisă – simbol al noului an, ori tablourile ilustrând aceste flori – sau stampe, schiţe, amulete – toate având aceeaşi semnificaţie puternică precum florile naturale. Numeroase familii păstrează obiceiul de a expune în casă o tavă plină cu dulciuri, bomboane şi fructe uscate cu care sunt trataţi musafirii – tava prosperităţii, “chuen-hop”, sau tava apropierii dintre oameni. Tăvile au în mod uzual 8 compartimente, pentru tot atâtea feluri de mâncare, care simbolizează importanţa anului nou.
De pe masa de Anul Nou nu lipsesc portocalele – semn al bogăţiei – şi mandarinele – simbol al norocului.
