„Bocăneşte în tulpină
De răsună codrul, zarea.
S-a îmbolnăvit stejarul.
Medic e ciocănitoarea.” (Ciocănitoarea, de Emilia Plugaru) – http://www.povesti-pentru-copii.com/poezii-pentru-copii/ciocanitoarea.html
Ciocănitorile sau „doctorii pădurii” sunt printre primele păsări sălbatice cu care luăm contact încă din anii copilăriei, amuzându-ne cu obiceiurile lor de viaţă care aduc activitate şi un dram de veselie în pădure chiar şi în zilele de iarnă. Aceste păsări interesante și îndrăgite fac subiectul celui mai recent proiect marca Romfilatelia, intitulat sugestiv Ciocănitori, ce va fi disponibil spre vânzare începând de marți, 9 februarie a.c., în magazinele Romfilatelia din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.
Familia ciocănitorilor este veche și răspândită pe aproape toată suprafața planetei, cu excepția Australiei, Noii Guinee, Noii Zeelande, Madagascarului și Antarcticii. Apariţia lor, acompaniată de nelipsitul ciocănit atât de caracteristic, ne încântă de fiecare dată, iar curiozitățile în ceea ce le privește nu încetează să ne uimească, căci, după cum le spune și numele, ciocănitorile își obțin hrana prin ciocănirea, cioplirea și scobirea scoarței trunchiurilor de copaci. Ele sunt capabile să lovească copacii cu o viteză de 6-7 m/s, ceea ce înseamnă aproximativ 20 km/h sau 20 de bătăi în copac pe secundă. Foarte interesant este și faptul că oprirea din ciocănit se face practic instantaneu, într-o milisecundă, decelerația (încetinirea) la impact fiind de 1000 de ori mai puternică decât forța gravitației.
Cu așa caracteristici, ciocănitorile rămân păsări ce trezesc curiozitatea atât a celor mici, cât și a celor mari, atrăgând atenția asupra lor și a modului de viață practicat. În acest sens, emisiunea de mărci poștale Ciocănitori este dedicată acestor păsări și prezintă, pe cele 4 timbre ale sale, specii de ciocănitori întâlnite în avifauna din România: Picoides tridactylus, Dryocopus martius, Picus viridis și Jynx torquilla.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,00 lei este ilustrată Picoides tridactylus (Ciocănitoarea de munte). Specia este întâlnită în pădurile de conifere, iar prezența și abundența sa depind de cantitatea lemnului de putrezit. Consumă predominant insecte, iar în timpul iernii poate fi adesea observată hrănindu-se cu seva copacilor.
Picus viridis (Ghionoaia verde) este reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Această specie preferă porțiuni de pădure mai deschise, livezi cu pomi fructiferi, lizierele pădurilor, pajiștile
împădurite, hrana sa constând în mod exclusiv din furnici și larvele acestora, care sunt procurate în mod obișnuit prin distrugerea mușuroaielor.
Dryocopus martius (Ciocănitoarea neagră) se regăsește pe timbrul cu valoarea nominală de 5,00 lei, fiind larg răspândită în pădurile de foioase, de amestec și conifere. Este o specie sedentară și preferă trunchiurile înalte și bătrâne ale pădurilor, iar hrana sa constă în insecte și larvele acestora de sub scoarța arborilor.
Jynx torquilla, cunoscută și sub numele de Capîntortură, Capîntors, Vârtecap sau Sucitoare, este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 14,50 lei. Poate fi întâlnită în toate zonele împădurite de foioase cu copaci bătrâni, iar în perioada migrației poate fi observată în parcuri și grădini. Aspectul și coloritul brun-cenușiu-pestriț fac ca această pasăre să semene și chiar să fie confundată cu sturzii, culoarea asigurându-i însă un bun camuflaj, fiind aproape imposibil de observat atunci când stă pe crengi sau pe scoarța copacilor.
Cele patru mărci poștale ale emisiunii Ciocănitori sunt completate de un set de patru maxime și un plic prima zi, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 timbre, minicoala de 5 timbre +
1 vinietă și blocul de 4 timbre (în album filatelic).
Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 245 exemplare și echipat cu blocul de 4 timbre al emisiunii și plicul prima zi cu ștampila „prima zi” aplicată în clar în folio. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 245.
Romfilatelia mulțumește Institutului de Biologie al Academiei Române, Parcului Naţional Călimani şi fotografilor Daniel Petrescu, Cristian Mihai, Silviu Matei şi Dan Grigoroaea pentru sprijinul documentar acordat în realizarea acestei emisiuni de mărci poștale.
